miercuri, 3 martie 2010

Cristian Orgonaş: Pentru un trimestru, economia românească a ieşit din recesiune

INS a comunicat astazi evolutia revizuita a PIB in fiecare dintre cele patru trimestre ale anului trecut, iar diferentele fata de ceea ce s-a comunicat initial sunt extrem de mari.

Astfel, in primul trimestru economia a scazut cu un procent anualizat de 17.4% comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut (serie ajustata), procent mai mic decat scaderea de 19.7% comunicata initial (-4.1% vs -4.6% neanualizat).

In trimestrul doi revizuirea a fost in jos, de la o scadere anualizata de 4.5% la o scadere de 6.1% (-1.1% vs -1.5%);

In trimestrul trei, PIB-ul a crescut fata de trimestrul doi cu 0.1% ceea ce anualizat inseamna 0.4%, ceea ce mai departe inseamna ca teoretic am iesit din recesiune. Initial, scaderea PIB a fost de 0.6% sau 2.4% anualizat. Intre noi fie vorba, mi se pare cam mare diferenta intre -0.6% si +0.1%.

Insa, pe cat de repede am iesit din recesiune pe atat de repede am intrat din nou – in trimestrul patru, PIB-ul a scazut cu 1.5% fata de trimestrul trei, procentul anualizat fiind de 6.1%, similar cu cel comunicat initial, detaliile mai jos, click pe grafic pentru marire.



Din cauza vremurilor nefavorabile, iesirea din recesiune se amana :)

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: Bancile întârzie scăderea costurilor la creditele noi in lei acordate populaţiei

Conform datelor BNR, Dobanda Anuala Efectiva medie la creditele noi acordate in lei pentru achizitia de locuinte a crescut de la 13.4% in decembrie la 13.7% in ianuarie, in timp ce DAE la creditele pentru consum a scazut de la 22% la 21.7%. In cazul creditelor noi in lei acordate companiilor, DAE a scazut de la 15.4% in decembrie la 13.8% in ianuarie.

De remarcat ca in ianuarie, BNR a redus dobanda de referinta de la 8% la 7.5% (7% in prezent), iar ROBOR 3M (echivalentul euribor pentru creditele in lei) a scazut semnificativ, de la 10.7% in decembrie la 8.3% in ianuarie, ajungand in ultimele zile la valori mai mici de 7%.

Prin urmare, in urmatoarele 2-3 luni ar trebui sa asistam la o reducere semnificativa a costurilor la creditele in lei acordate populatiei, costurile pentru companii incepand sa scada inca din prima luna a acestui an, detalii mai jos, click pe grafic pentru marire.



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Cele mai faine jafuri bancare. Diferenţe antropologice între spărgători

Primul jaf bancar din Australia s-a petrecut in 1828, cam pe vremea lui Tudor Vladimirescu. Cinci „panduri” australieni au spart Bank of Australia , de unde au furat 14.000 de lire sterline. Bine, majoritatea insa in obligatiuni ale Statului si doar cativa saci cu monede „cash” da` tot se cheama ca au furat ceva. Cei cinci – Will Blackstone, Georgwe Farell, James Dingle, John Wilford si Val Rourke- au fost dati in gat doi ani mai tarziu chiar de catre unul dintre ei care devenise intre timp, informator al Politiei. Partea proasta a afacerii a fost ce cei 5 nu au putut schimba obligatiunile, de teama ca vor fi prinsi. Dupa ce si-au impartit monedele, au ajuns in situatia de dinaintea jafului. Au cam crapat de foame. Doar doi dintre ei au fost prinsi si doar unul condamnat (celalalt reusise sa evadeze si sa fuga din tara).

Primul jaf al unei banci din SUA s-a petrecut in noaptea de 31 august/1 septembrie 1798, cand a fost sparta Bank of Pennsylvania. Au disparut atunci peste 160.000 de dolari (acum ar valora circa 1,8 mil dolari). Intrucat nu au fost descoperite urme la fata locului, s-a dedus ca a fost un inside job. A fost arestat un angajat, Isaac David, care a murit de febra galbena, in timpul procesului. Nu se stie nici acum daca omul a fost cu adevarat vinovat

Albert Spaggiari, (Decembrie 14, 1932 – Iunie 8, 1989), a spart prima oara o banca pentru a avea din ce sa ii ofere prietenei sale un diamant. Tipa era cam fitoasa si nu se multumea cu o cina romantica la o shaormarie. Dupa cativa ani, Spaggiari a pus la punct un plan pentru a sparge banca Societe Generale (aia de detine la noi BRD). Omul a inchiriat un seif si, intr-un weekend a ramas ascuns in banca, cu o plasa cu mancare la el, ca planificase sa isi faca week-endul in banca. Asa a si facut. Dupa ce a golit 400 de cutii de valori de 60 de milioane de franci francezi, Spaggiari a scris pe peretele camerei in care se aflau cutiile de valori „Fara ura, violenta sau arme”.
A fost prins cativa ani mai tarziu, dar a evadat in timpul procesului, sarind pe geamul Judecatoriei si disparand cu o motocicleta. Nu a mai fost prins never ever.

Attila Ambrus, originar din Romania, era cunoscut ca „spargatorul betiv” deoarece bea in timpul jafurilor. Ce sa faca si el, in timp ce ameninta casieritele ? Una peste alta, Ambrus (care trecuse ilegal granita romano-ungara), era un gentleman. Era cunoscut pentru ca inainte de a jefui banca, oferea femeilor de la ghiseu, flori. Mai obisnuia sa trimita sticle de whiskey Politiei asa, la misto. A comis 27 de spargeri de banci, strangand peste un milion de dolari. A fost prins si in prezent isi executa pedeapsa intr-o inchisoare de maxima securitate.

Tsui Po-ko, un fost contabil al Politiei din Hong Kong, spargea banci pentru a-si acoperi neregulile contabile. A fost atat de prost incat s-a lasat filmat, a lasat urme de pantofi la locul faptei plus tricoul rosu pe care il purta. In plus, idiotul cheltuia sute de mii de dolari pe iahturi, case samd. Fireste, mult peste posibilitatile unui contabil.
A murit impuscat, in timpul incercarii Politiei de a-l captura.

Spargerea Chelambra bank din India a fost si ea spectaculoasa. Banca avea sediul la etajul al doilea al unei cladiri. La etajul intai era un restaurant. O banda de 4 spargatori a platit o suma uriasa (50.0000 de rupii indiene-, mai mult decat dublu) pentru inchirierea restaurantului pentru o noapte. Au spus ca e un chef privat si ca nu au nevoie de personalul restaurantului. Fireste, in timpul noptii au gaurit tavanul, au intrat in banca si au furat 8 kilograme de aur si 2,5 milioane rupii. S-a petrecut in 2007. Faptasii nu au fost inca prinsi.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Nu ştiaţi? Terorismul şi cutremurele fac bine la PIB

Experţii J.P. Morgan au anunţat ieri că economia chiliană îşi poate accelera creşterea anul acesta, după cutremurul devastator de săptămâna trecută. „Produsul Intern Brut poate creşte cu 5,5% în 2010, mai mult decât cifra de 5% precizată în prognoza anterioară, din cauza efortului de reconstrucţie după cutremurul din 27 feburarie.” Vă vine să credeţi? Cutremurele au şi partea lor pozitivă pentru societate, de care nu ştiam.

Dacă nu credeţi, poate vă convinge Paul Krugman, care a spus după atacurile teroriste de la 11 septembrie că prăbuşirea turnurilor gemene poate da un imbold economiei americane. Spunea Krugman: „principalul factor din spatele recesiunii economice a fost reducerea investiţiilor. Acum, brusc, avem nevoie de noi clădiri de birouri… reconstrucţia va impulsiona măcar puţin cheltuielile mediului privat.”

Dacă tot nu credeţi, înseamnă că sunteţi pe calea cea bună! Datorită aserţiunii de mai sus Krugman a ajuns de râsul lumii – gafa sa este listată în Wikipedia. Iar analiştii de la J.P. Morgan nu sunt decât palizi imitatori ai marelui economist american.

Eroarea comisă de cei citaţi mai sus a fost identificată şi demolată magistral în secolul al XIX-lea de către economistul francez F. Bastiat în “Sofisme economice”. Celor doritori de o lectură în limba română le recomand Economia într-o lecţie a lui H. Hazlitt, care oferă o reeditare modernă a explicaţiei lui Bastiat. Pe scurt, teza keynesiană din titlul acestui articol poate fi criticată prin reducere la absurd. Să presupunem că este adevărată. Să presupunem că prăbuşirea unui avion peste o clădire, respectiv un cutremur serios sunt evenimente benefice pentru economie. Atunci, înseamnă că prăbuşirea a două avioane, respectiv două cutremure sunt şi mai bune. De ce nu, distrugerea tuturor blocurilor prin bombardament aerian sau cutremure este cu atât mai binevenită! Vă daţi seama ce efort de reconstrucţie ar fi necesar dacă toate cursele aeriene din SUA s-ar prăbuşi peste oraşele americane? Sau dacă Chile ar mai suporta încă 10 cutremure de anvergura celui recent, în diferite oraşe din ţară? Ar fi minunat. Investiţiile nu ar fi doar gâdilate, ci stimulate serios, iar PIB-ul ar creşte până la cer.

Evident, este un sofism. Nici terorismul nici cutremurele nu sunt bune pentru economie. Sunt dăunătoare, pentru că distrug baza de capital a societăţii, resurse pe care indivizii le-au acumulat în timp şi care susţin nivelul de viaţă actual. La limită, distrugerea întregului stoc de capital ar duce înapoi omenirea în era primitivă. PIB? Care PIB?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Ion Radu Zilişteanu: Grecia adoptă reduceri de cheltuieli bugetare de 4,8 mld.€

În încercarea de a-i convinge pe partenerii din Uniunea Europeană şi pe investitori că Grecia va fi în stare să reducă deficitul bugetar uriaş, de 12,7% din PIB, premierul grec, Geórgios Papandréou, a anunţat astăzi că guvernul grec va reduce cheltuielile bugetare cu 4,8 mld.€, anunţă Bloomberg.

Primele de vacanţă ale salariaţilor din sectorul public vor fui micşorate cu 30%. Cheltuielile salariale din sectorul public au reprezentat 12% din PIB în 2008, în creştere de la 10% în 2002, cu 2 puncte procentuale peste media Uniunii Europene.

Guvernul grec are în vedere creşterea TVA la 21%, precum şi majorarea accizelor la alcool şi tutun.

Premierul grec se va întâlni cu cancelarul german, Angela Merkel, pe 5 martie 2010, şi cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, pe 7 martie 2010, în vederea discutării nevoilor de finanţare ale Greciei.

Angajamentul autorităţilor greceşti este de a-şi reduce deficitul bugetar de la 12,7% în 2009 la un ambiţios 8,7% în 2010.

Măsurile de austeritate luate de guvernul grec a declanşat un val extins de proteste sociale. Grecii care lucrează în sistemul public beneficiază de al 13-lea şi al 14-lea salariu, plătite astfel: de Crăciun, un salariu, de Paşte şi în sezonul de vară, câte jumătate de salariu. Aceste salarii suplimentare vor fi reduse cu 30%, iar restul sporurilor va fi redus cu 12%.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Cristian Orgonaş: Bursa de la Bucureşti – în topul creşterilor la nivel mondial în ultima lună

Din data de 8 februarie, respectiv din momentul in care la nivel mondial bursele au marcat minimul acestui an, principalii indici bursieri au crescut in cazul a 65 dintre cele 81 de state monitorizate de Bespoke Invest, Romania aflandu-se pe locul trei, cu o crestere de 10.96%. Pe primele doua locuri se situeaza Ucraina si Grecia cu cresteri de 12.69% respectiv 11.92%.

De la inceputul anului, indicele BET a crescut cu 16.3%, iar BET-FI cu 17.5%.



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Daniel Cazangiu: Economia și educația

Am ales să scriu despre educație pentru că este singurul indicator care ne poate da o previziune pe termen lung.

În istorie, popoarele care au avut un nivel crescut al educației au avut și un nivel de trai pe măsură, iar economiile respective nu au fost sub nici un chip totalitare.

Dpdv economic, educația este răspunzătoare pentru:
- structura consumului
- starea sănătății populației
- reprezentarea intereselor mulțimii la nivel central
- nivelul de trai

Când nivelul educației scade apar fenomenele care se manifestă din plin în Romania de azi:
- snobismul este la ordinea zilei și este extrem de scump în comparație cu veniturile (aici și definiția succesului personal a fost folosită ca o unealtă de marketing foarte eficace)
- pe ansamblul societății apar procente mari de oameni cu afecțiuni, servicii de sănătate precare
- corupția se expandează, iar banul public nu mai este utilizat în interesul comunității
- justiția își reduce impactul în societate până aproape de zero

Continuarea raționamentului ne conduce inevitabil la disoluția societății și, posibil, la dispariția sau modificarea statului. Nu este exclusă nici varianta unei conduceri totalitare.

Ca exemple pozitive pot fi date multe state, însă prefer să mă opresc asupra Elveției, pe care am avut ocazia să o și vizitez. Organizată politic ca stat federal, iar economic fiind în uniune monetară cu principatul Lichtenstein, Elveția nu face parte din UE; ca structură a economiei, serviciile sunt predominante (bănci, turism, consultanță). Cu toate că populația Elveției este compusă din 4 etnii (germană, franceză, italiană, retroromană), nivelul de trai este unul dintre cele mai ridicate din Europa. De ce? Consens politic în interesul majorității, sistem legislativ bine alcătuit (renumit pentru referendumurile dese), justiție care îți face treaba, totul pornind de la ... educație.

Desigur că lucrurile nu se schimbă peste noapte, mai ales cele care privesc socialul, însă observarea trendului actual permite deprinderea unor concluzii care pot fi folosite de cei care își proiectează afacerile pe termen lung.

Un trend descrescător al educației înseamnă:
- forță de muncă ieftină și puțin calificată
- export de materii prime
- active ieftine
- monedă slabă.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Daniel Cazangiu

Cristian Orgonaş: De ce a scăzut economia României cu 7.1% anul trecut?

INS: Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2009 a fost de 152295,3 milioane lei preturi curente, in scadere – in termeni reali – cu 6,5% fata de trimestrul IV 2008, in timp ce valoarea PIB pe intreg anul 2009 a fost de 491273,7 milioane lei preturi curente, in scadere – in termeni reali – cu 7,1% fata de anul 2008.

Pe sectoare:

- Agricultura a scazut cu 0.4% in 2009 insa in trimestrul patru a fost cu 0.7% mai pare decat in T4.08. Agricultura reprezinta 6.3% din PIB.

- Industria a scazut anul trecut cu 4.3%, in T4 fiind cu 4% mai mare decat in T4.08. Acest sector contribuie cu 23.7% la formarea PIB.

- Constructiile au scazut cu 13.6% in 2009 iar in trimestrul patru scaderea a fost de 15.9%. Ponderea constructiilor in PIB este de 9.8%

- Comertul, transporturile si telecomunicatiile au scazut cu 11.2% anul trecut, scaderea inregistrata in T4 fiind de 12.5%. Acest sector are o pondere de 21.2% in PIB.

- Sectorul public a generat o valoare adaugata cu 0.3% mai mica decat in 2009, scaderea din T4 fiind de 0.8%. Ponderea in PIB a sectorului public este de 13.8%.

- Impozitele nete pe produs au fost cu 12.4% mai mici, in T4 scaderea fiind de 12.2%. Ponderea acestor venituri in PIB este de 10%.

Din punctul de vedere al utilizarii Produsului Intern Brut, în trimestrul IV 2009 cererea internă a scazut cu 9,9% comparativ cu acelasi trimestru din anul 2008, in principal pe seama reducerii cu 25,2% a formarii brute de capital fix.

Consumul final total s-a redus cu 4,0%, in special pe seama diminuarii volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodariilor populatiei cu 5,8 procente, consecintă a reducerii volumului desfacerilor de marfuri prin comertul cu amanuntul (-13,7%) si al serviciilor prestate populatiei (-14,9%).

Mai jos evolutia trimestriala a sectoarelor economice comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior (serie bruta), click pe grafic pentru detalii.



Concluzie

Industria si agricultura se afla pe un trend ascendent, iar constructiile si comertul au scazut in T4 cu un procent mai mare decat in intreg anul 2009, ceea ce inseamna ca scaderea s-a accentuat pe finalul anului.

Mai mult, formarea bruta de capital fix (investitile) au scazut puternic, de unde concluzia ca in T1 este putin probabil sa iesim din recesiune. Insa minuni se mai intampla.

PS: cel mai bun indicator al iesirii din criza nu este variatia de la un trimestrul la altul al PIB-ului, ci variatia anuala. Astfel, chiar daca economia va creste usor in T1.10 fata de T4.09, asta nu va inseamna altceva decat ca am iesit teoretic in recesiune. Primul pas in sensul iesirii din criza va fi facut in momentul in care economia va avea un ritm anual pozitiv de crestere.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Ion Radu Zilişteanu: Cum obţine UE banii împrumutaţi României

Ieri, Uniunea Europeană a lansat pe piaţă o emisiune de obligaţiuni în valoare de 1,5 mld.€, cu maturitate la 9 ani (scadenţa este 10 mai 2019), pentru finanţarea parţială a împrumuturilor acordate României şi Letoniei de la fondul de echilibrare a balanţei de plăţi. Emisiunea este garantată de ansamblul celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene.

De altfel, Comisia Europeană apelează destul de frecvent la acest instrument pentru finanţarea ajutoarelor şi împrumuturilor acordate ţărilor membre care nu fac parte din zona euro. Pentru ţările membre din această zonă, fondurile obţinute din emisiuni de obligaţiuni nu pot fi folosite în scopul finanţării acestor ţări, existând alte mecanisme, în care este implicată Banca Centrală Europeană.

În 2010, UE intenţionează să strângă circa 5 mld.€ pentru finanţarea balanţelor de plăţi ale ţărilor din afara zonei euro, afectate serios de criza economică pe care încă o traversăm.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Şelaru: Clasa muncitoare nu merge în paradis

Să presupunem un salariu mediu brut de 1500 de lei. Din el 450 de lei se duc la CAS (de la angajat şi de la angajator).

De la 21 de ani la 61 de ani avem 480 de luni, deci un om obişnuit plăteşte în cursul vieţii 216000 lei. Să zicem că stă la pensie 12 ani (mult), cu o pensie medie de 700 de lei. Primeşte 100800. Adică de peste 2 ori mai puţin decât banii plătiţi.

Dar la noi media de pensionare e la 54 de ani. Şi se stă la pensie 19 ani. Dă la CAS 178200 şi primeşte 159600. Deci nici măcar în acest caz omul nu ia din banii altora.

Păi să nu munceşti la negru? Punctul meu de pensie este de peste 46 de procente.

Oricine munceşte în ţara asta este jefuit. Nu asta înseamnă solidaritate. Aici este istoria dezastrului. Ceauşescu ne-a lăsat cu un sistem care avea plusuri. Nu trebuie, de data asta, să dăm vina pe greaua moştenire.

Iar istoria ne spune că toţi foştii guvernanţi sunt vinovaţi. Acum cu criza tragem ponoasele.

Când generaţiile ceauşiste o să iasă la pensie raportul pensionari angajaţi o să fie total nesustenabil. Aşa că dacă vrem să mai avem un sistem de pensii trebuie cumva să reducem pensiile, ce înseamnă să nu vreau voturi, şi să creştem natalitatea. Să scădem CAS-ul ca să creştem baza de impozitare. Să ajutăm afacerile private, nu să le îngropăm în taxe şi impozite. Să construim autostrăzi din banii de la FMI, nu să plătim pensiile. Cu riscul mişcărilor sociale. Altfel îngropăm definitiv viitorul şi ne plângem precum Isărescu de lipsa autostrăzilor. Să încurajăm Pilonul II, nu să-l sabotăm. Şi să spunem clar că fără economii personale şi copii care să aibă grijă la bătrâneţe, actuala clasă muncitoare ajunge fix în partea opusă paradisului.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Şelaru

Lucian Davidescu: Dacă 1 euro = 1 dolar, cât va fi leul?

În diplomaţie poate că este mai simplu, dar ce te faci când cursul valutar trebuie să aleagă între europeni şi americani.

Câteva fonduri de hedging, inclusiv al lui George Soros, pariază că euro va ajunge la paritate cu dolarul în cel mult un an.

Motivul principal: slăbiciunea euro, dată de Grecia şi restul purceluşilor.

Consecinţele teoretice: exporturi mai competitive, facturi mai mari la energie.

Mecanismul practic: Cursul valutar al “exoticului leu” se calculează pornind de la paritatea faţă de euro. Totuşi, piaţa poate prefera să plătească mai mult pentru lei dacă euro va fi văzut drept slab. Sau mai puţin, dacă leul va fi văzut şi mai rău.

Care este cel mai probabil scenariu? (nu profeţie!)

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

Răzvan Pascu: Cât valorează reţeaua de socializare Facebook?

Reteaua de socializare Facebook are peste 350 de milioane de utilizatori activi si venituri estimate de 400 milioane de dolari in 2009. In ultimele luni numarul de utilizatori a crescut exponential. Care este reteta succesului? Cum se poate asa ceva?

Mark Zuckerberg are 25 de ani si este fondatorul Facebook. Se considera ca sta pe un munte de bani de cel putin 2 miliarde de dolari si ca ar fi cel mai tanar miliardar din topul Forbes din SUA. Pagina sa de Facebook este urmarita de 459.000 de fani. In Romania, sunt in jur de 500.000 de conturi de Facebook, ca sa nu mai vorbim de cele de Hi5, site care are un trafic urias in Romania (60 de milioane de vizite in ianuarie). De Craciun, cel mai vizualizat site din Romania a fost Hi5, iar Facebook s-a numarat printre primele 5, fapt ce semnifica foarte clar apetitul pentru socializare a romanilor, desi doar o treime dintre romani au acces la internet.

Potrivit unui studiu al companiei de cercetare Compete Inc, citat de San Francisco Chronicle, link-urile postate de prieteni pe Facebook genereaza mai mult trafic decat cautarile prin motoare de cautare, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care Google a lansat de curand Buzz, un serviciu de socializare inclus in Gmail.

Conform estimarilor, Facebook valoreaza intre 14-15 miliarde de dolari, un pret exact neputand fi stabilit intrucat compania nu este inca listata la Bursa. Cert este ca gigantul Microsoft a investit in actiuni Facebook, stabilind atunci pretul companiei la 15 miliarde de dolari, valoare care a scazut la 10 miliarde de dolari atunci cand Digital Sky Technologies a profitat de criza si a cumparat actiuni de 200 milioane de dolari, la un pret mai mic decat Microsoft.

De ceva timp mi-am facut un cont pe reteaua de socializare Facebook. De felul meu nu sunt atat de deschis spre astfel de retele de comunicare, iar pana de curand nu am avut nici un fel de cont pe astfel de retele pentru ca timpul nu prea imi permite. Acum insa am cont de Twitter aici, cont de Facebook aici si cont de LinkedIn aici, iar pe Facebook am inceput si o campanie de promovare pentru un proiect personal din online. Chiar voi scrie intr-o zi despre rezultatele acestei promovari si daca se merita sau nu.

Voi cum socializati ? :)

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP