joi, 4 martie 2010

Bogdan Glăvan: Atenţie, se instalează creşterea economică!

Guvernatorul Băncii Naţionale a anunţat astăzi că efectele unor „abordări serioase, precum acordul cu FMI” s-au făcut simţite şi economia României revine pe creştere economică. Astfel, cursul de schimb s-a stabilizat iar dobânda s-a înjumătăţit.

Bun. Las deoparte faptul că nu-mi amintesc să-l fi auzit vreodată pe guvernator avertizând că mergem într-o direcţie greşită – motiv suficient pentru a intra în gardă ori de câte ori spune că mergem într-o direcţie bună. Este adevărat că rata dobânzii a scăzut. Este adevărat că leul are o tendinţă de apreciere. Este adevărat că declinul economic s-a diminuat şi odată cu primăvara este posibil să vedem revenirea sezonului de creştere economică. So what?

În absenţa unor reforme clare, nu facem decât să revenim la contextul economic din anii 2004-2007, când rata dobânzii scădea, cursul de schimb se aprecia şi PIB-ul urca. Nu despre asta este vorba, am uitat ceva? Ah, am uitat că inflaţia era în scădere… prognozată, la fel ca şi acum.

Creşterea economică din timpul boom-ului nu a fost sănătoasă. Chiar dacă privim statisticile oficiale, puţin credibile, scăderea economică de anul trecut a şters complet progresul înregistrat în cel mai exuberant an de boom. Asta fără ca în sectorul bugetar, adică în jumătate din economie, să se fi întâmplat ceva. Ceva pozitiv, vreau să spun. În realitate, o parte din creanţele neperformante ale sectorului privat au fost socializate ceea ce a dus la creşterea vertiginoasă de deficitului şi datoriei publice. Pur şi simplu împingem problema înainte precum un bulgăre de zăpadă şi sperăm că nu se va mări într-atât încât să ajungă să se rostogolească peste noi. Deci mergem în direcţia bună, vorba lui Mugur Isărescu.

Nu înţeleg cum un împrumut (FMI) acordat practic necondiţionat este o afacere serioasă. Poate doar pentru debitor – autorităţile publice care, aşa cum au lăsat să se înţeleagă prin diverşi reprezentanţi, se gândesc că la urma-urmei ar mai putea avea parte de astfel de afaceri serioase şi în viitor. În fine, nu înţeleg de ce „trebuie să luăm decizii importante în acest an” dacă suntem deja pe direcţia cea bună.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Ion Radu Zilişteanu: Construcţiile de locuinţe noi, în scădere în T4 2009

Astăzi a fost publicat comunicatul de presă al Institutului Naţional de Statistică privind Construcţiile de locuinţe în trimestrul IV şi anul 2009.

În rezumat, în T4 2009 au fost date în folosinţă 22.931 locuinţe, în scădere cu 4.820 locuinţe, faţă de T4 2008, în scădere cu 17,4%. Distribuţia în profil regional subliniază o scădere în toate regiunile de dezvoltare astfel: Nord – Vest (-1.471 locuinţe), Bucureşti – Ilfov (-1.430 locuinţe ), Nord – Est (-852 locuinţe), Centru (-422 locuinţe), Vest (-277 locuinţe), Sud – Est (-186 locuinţe), Sud – Vest Oltenia (-101 locuinţe) şi Sud – Muntenia (-81 locuinţe), aşa cum este ilustrat în graficul de mai jos.



În anul 2009, au fost terminate 61.101 locuinţe, în scădere cu 3.313 locuinţe, faţă de anul 2008, adică o scădere de 5,1%. Distribuţia în profil regional pune în evidenţă o scădere a numărului locuinţelor terminate, cele mai semnificative înregistrându-se în regiunile de dezvoltare: Bucureşti – Ilfov (-1414 locuinţe), Nord – Vest (-1386 locuinţe) şi Centru (-1298 locuinţe). Creşteri au fost înregistrate în regiunile de dezvoltare: Sud – Muntenia (+733 locuinţe), Nord – Est (+318 locuinţe) şi Sud – Est (+286 locuinţe).



Pe medii de rezidenţă, analiza construcţiei de locuinţe noi pune în evidenţă o creştere a ponderii acestora în mediul rural atât în anul 2009 (50,4%) cât şi în anul 2008 (52,4%) cu menţiunea că în anul 2009 faţă de anul 2008 a avut loc o scădere de 2 puncte procentuale.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Cristian Orgonaş: Cel puţin 164.000 de români au luat anul trecut credite cu o DAE de peste 200%

In vremuri de criza, acordarea unor imprumuturi de valori mici direct la domiciliu se dovedeste a fi o afacere de succes.

Astfel, cea mai cunoscuta companie de acest gen din Romania* a dat anul trecut imprumuturi totale de 71.8 milioane euro, in crestere cu 70% fata de anul 2008, in timp ce numarul clientilor a crescut de la 85.000 la 164.000.

Pentru cei care nu stiu despre ce este vorba, sa spunem ca aceasta firma ofera imprumuturi de pana la 3000 de lei pe o perioada de pana la 56 de saptamani, valoarea DAE situandu-se intre 200% si 500%.

In mod normal, cei care iau astfel de imprumuturi sunt cei mai saraci dintre romani, iar daca ACUM nu ai 1000, 2000 sau 3000 de lei, ce te face sa crezi ca intr-un an poti returna o suma aproape dubla?

Este dreptul oricarei companii sa activeze pe orice piata atat timp cat respecta legile in vigoare, insa succesul de care se bucura aceste produse de creditare ne arata de fapt cat de saraci suntem si mai mult, cat de redusa este educatia financiara a populatiei, cei interesati de contractarea unui credit luand in considerare in primul rand valoarea ratei pe care o au de platit, si mai putin costurile totale.

Leter Edit: compania la care faceam referire mi-a trimis pe e-mail un drept la replica, prin care mi se explica faptul ca datorita modului de calcul al DAE, cu cat durata imprumutului este mai mica cu atat valoarea DAE este mai mare datorita costurilor fixe, acesta fiind si motivul pentru care imprumuturile par atat de scumpe.

Nu voi publica intregul drept la replica, insa mai jos o mentiune care mi se pare importanta – clientii companiei nu sunt chiar “cei mai saraci dintre romani” asa cum am scris eu mai sus.

“…În ceea ce privește profilul clientului nostru, acesta cuprinde în general persoane cu venituri moderate, muncitori, casieri, funcţionari publici, angajaţi ai sistemului de sănătate etc. Pe de altă parte, portofoliul nostru de clienţi cuprinde şi manageri de companii, medici, jurnalişti sau profesori universitari.

Circa 75% dintre clienţi au vârste cuprinse între 24 şi 55 de ani şi circa 15% dintre ei sunt pensionari. Majoritatea clienţilor noştri au venituri disponibile cuprinse între 600 şi 1800 de lei:

Drept urmare, clienții noștri nu sunt “cei mai săraci dintre români”, cum greșit se presupune în articolul dumneavoastră, ci ne adresăm oamenilor care au nevoie urgent de o sumă mică de bani, pe termen scurt.”

*Provident

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: Links 04.03

- Ce inseamna de fapt monopolul?

- Bancile comerciale si programul Prima Casa 2

- De ce aruncam gunoi pe jos?

- Statistica Mioritica

- Cotatii CDS

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: În 2009, investiţiile în economia naţională au scăzut cu 29.1%

INS: in trimestrul IV 2009, investitiile realizate în economia naţionala au scazut cu 39,9% fata de trimestrul IV 2008, iar pe intreg anul 2009 scaderea a fost de 29.1%.

In sume absolute, anul trecut investitiile au scazut cu 25.7 miliarde lei (6 mld euro), cea mai mare scadere avand loc in sectorul utilajelor si a mijloacelor de transport, respectiv -45.5%, detalii mai jos.

De remarcat faptul ca in 2009 investitiile au fost chiar mai mici decat in 2007, iar in aceste conditii scaderea de 7.1% a PIB nu mai reprezinta o surpriza.



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Bogdan Glăvan: Yemen – primul stat eşuat din cauza crizei de apă?

Termenul “eşec” folosit adesea pentru a defini o anumită situaţie de piaţă se regăseşte şi în caracterizarea anumitor state. Dacă eroarea este inerentă acţiunii umane, eşecul poate fi asociat şi cu o companie privată şi cu politica unui guvern. Cu menţiunea că în acest din urmă caz eşecul este „sistemic”.

Yemen este considerat de ceva vreme un exemplu de stat eşuat. Un rol important în acest eşec îl are criza de apă care îi afectează economia. După cum scrie The Guardian, „majoritatea experţilor consideră că Sana’a, capitala cu cea mai rapidă creştere economică din lume (7% pe an) va rămâne fără apă până în 2017. Adică în acelaşi an în care Banca Mondială spune că Yemen va rămâne şi fără veniturile generate de producţia de petrol, venituri care în prezent acoperă trei sferturi din bugetul de stat.”

Este interesant de ce a ajuns Yemen în situaţia actuală. Se pare că cea mai plauzibilă explicaţie este subvenţionarea agriculturii, mai precis a irigaţiilor; doar pentru asigurarea energiei necesare pompării apei guvernul alocă anual 1 milion de tone de motorină. Culmea este că Yemen importă 80% din alimentele consumate. Şi atunci ce se cultivă în Yemen? O plantă etnobotanică, scuzaţi expresia!

Genial! Dar nu este tot. În high-life-ul politicii regionale dacă nu mondiale se discută acum salvarea acestui stat. Credeţi că se vor paraşuta cisterne cu apă?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Daniel Cazangiu: Cade Euro?

Acest subiect este foarte mediatizat în ultima perioadă, toată lumea așteptându-se și profețind căderea euro la paritate cu dolarul; se subînțelege și aprecierea leului în raport cu euro. Același cor cânta prohodul leului pe finalul anului trecut, o serie de afaceriști și bancheri anticipând un curs de 4,5 și peste.

Am găsit mai multe interpretări posibile, fiecare bazându-se pe alt unghi de vedere:

1. Văzută la rece, furtuna mediatică are menirea de a determina pe cei mulți care au mici economii să facă schimbări de pe o valută pe alta, să imprime un trend cursului. Repetarea știrilor negative la adresa euro nu face altceva decât să diminueze încrederea și să scadă cererea, implicit și valoarea. Viitorul va aparține țărilor care vor ști să-și cosmetizeze imaginea cât mai bine și să ducă un război mediatic contra monedelor adverse. Cu cât am o monedă mai tare, cu atât pot să cumpăr mai multe bunuri. Având în vedere că interesul menținerii unei anumite valori a unei monede aparține statului (ca monopol al emiterii de monedă) implicarea politică nu poate fi evitată, ca atare operațiunile mediatice intră în sfera dezinformării. Din acest punct de vedere se poate miza pe moneda care este cel mai puțin mediatizată negativ, dar doar pe termen scurt pentru că piața are o volatilitate crescută.

2. Dpdv al fundamentelor economice, toate marile economii stau destul de prost. Problema este aceeași: frica politicului ca moneda să nu-și piardă din capitalul de încredere ca bază a valorii. Această frică a fundamentat intervenționismul și naționalizarea unor bănci prea mari ca să fie lăsate să cadă. Ce s-ar fi întâmplat dacă o bancă mare ar fi intrat în faliment? Deponenții rămâneau cu banii imobilizați sau pierduți, ceea ce ar fi declanșat un val de panică care ar fi putut să ducă într-un final la spargerea monopolului statului asupra emiterii de monedă. Desigur că aici intră în discuție și supremația la nivel mondial a unor state, care se străduiesc să facă tot posibilul să nu o piardă. Din acest punct de vedere se poate merge pe valutele acelor state care sunt bine consolidate politic.

3. Datoriile statelor - ca reper pentru alegerea valutei pentru economisire. Consider că acest reper se poate dovedi în timp destul de șubred, iar piața să nu țină cont de el. Variații temporare poate să inducă, dar numai pe termen scurt până apare o declarație politică care să anunțe că s-a aprobat un împrumut, sau că valuta concurentă stă mult mai prost; percepția este cea mai importantă.

În concluzie, variantele expuse vor fi valabile atât timp cât paradigma monetară actuală va mai funcționa. Prudența trebuie să fie la ordinea zilei.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Daniel Cazangiu

Dan Popa: Anunţ umanitar. Tânăr, pe patul de moarte, am nevoie urgentă de câteva miliarde de euro. Mă numesc Grecia.

* Ideea unui Fond Monetar European capata un contur tot mai clar. Ieri, presedintele Italiei s-a aratat favorabil unui asemenea proiect. Despre un asemenea Fond am mai scris acum o luna, aici.

*Inflatia in Turcia a fost de 10,3% in februarie, anunta oficialii turci. Alimentele au dus-o acolo si probabil ca tot ele o vor si aseza in limita a 5%, cat vrea guvernul sa o faca pana la finele anului

*Grecii lanseaza un Fond la care invita cetatenii tarii sa contribuie voluntar, dupa posibilitati, anunta seful Parlamentului elen. Orice cetatean din Grecia sau din lume, care vrea sa doneze bani o sa poata face asta indiferent de banca prin care lucreaza. O asemenea masura a mai fost lansata de Japonia, daca nu ma insel, unde a avut bune rezultate. Ne notat insa ca grecii nu sunt japonezi.

*In SUA a fost depus miercuri proiectul de lege privind reglamentarea bancara. Bancilor comerciale li se va interzice sa speculeze in nume propriu, sa investeasca sau sa detina hedge fond-uri si alte multe asemenea. Daca proiectul va fi votat, unele banci mari vor fi obligate sa isi separe activitatile. Y compris Goldman Sachs. Sincer, ma astept ca lobby-ul bancherilor sa mai reduca din avantul lui Obama.

*Wells Fargo, cea de-a patra banca americana, i-a bagat pe cardul de salariu al presedintelui 21,3 milioane de dolari. Vine vorba ca i-a varsat, dar astia sunt banii pe care John Stumpf ii va incasa pentru activitatea din 2009 si care fac din Stumpf cel mai bine platit bancher. In 2008, Stump a primit 8,8 mil. dolari.

*Banca de stat Royal Bank of Scotland a decis sa execute silit unul dintre cele mai prestigioase hoteluri londoneze- Grosvenor House, a anuntat biroul imobiliar CB Richard Ellis, care se ocupa de tranzactie. Banca spera sa obtina 550 milioane de euro si sa isi recupereze astfel creditele acordate. La licitatie sunt asteptati sa vina doar zuper-bogatasii din Orient. Suma e prea mare, desi o asemenea ocazie este rara.

*Salariul mediu brut anual al germanilor a inregistrat primul recul de dupa 1949, scazand la 27.648 de euro anul trecut, anunta Statistica locala. Scaderea este foarte mica – 0,4%- si se datoreaza evident, crizei economice. Sigur ca nu au fost reduceri salariale in toate domeniile (in industrie au scazut cu 3% de pilda) media salariala e cea de care tocmai v-am spus.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP