vineri, 5 martie 2010

Bogdan Glăvan: Cunoaşte Europa o recesiune în V sau W?

PIB a crescut în zona euro cu doar 0,1% în ultimul trimestru din 2009, în ciuda previziunilor optimiste care indicau o creştere de 0,3%. Întrebarea este în ce măsură Europa va ieşi din recesiune în anul 2010 dat fiind că multe guverne vor trebui să strângă cureaua, diminuând cheltuielile publice – un element cheie al compoziţiei PIB. Sau nu o vor face?



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Ion Radu Zilişteanu: Traian Băsescu flutură pisica unui nou împrumut internaţional

Aflat la şedinţa de bilanţ a Ministeului Apărării Naţionale, Traian Băsescu a făcut consideraţii economice, care, probabil, îşi aveau mai degrabă locul în alt tip de reuniune. Iată câteva extrase:

"Nu pun lipsa de resurse strict pe seama crizei, dar am avut câţiva ani de... nu aş spune de inconştienţă, ci de lipsă de viziune, când am crezut că putem consuma mai mult decât producem, ceea ce ne-a adus astăzi în situaţia de a împrumuta bani pentru a asigura salarii, pensii, funcţionarea sistemului de sănătate şi aşa mai departe. Va trebui să ne dimensionăm exigenţele pe realităţile României şi va trebui să înţelegem odată pentru totdeauna că nu putem cheltui mai mult decât producem şi asta nu o spun pentru armată, ci o spun în general."

"Imaginaţi-vă că, în perioada următoare, guvernul nu ar reuşi să ia nişte măsuri, pentru că se opune o masă întreagă de propagandişti, pe la televiziuni şi peste tot, dar să ne imaginăm că Guvernul nu ar reuşi sa impună nişte cheltuieli rezonabile de funcţionare a statului, în care intră şi cheltuielile de salarizare şi cheltuielile cu sporuri inventate şi cheltuielile cu tot soiul de avantaje speciale. Efectul ar fi că, la sfârşitul anului 2010, ar trebui să facem un nou împrumut ca să plătim toate facilităţile de care au beneficiat categorii în mod nejustificat, spor de zâmbet în administraţia locală, spor să vină îmbrăcat decent sau, mai ştiu eu, că are o antenă deasupra cartierului."


Cu nu multă vreme în urmă, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, afirma că am putea renunţa la unele dintre tranşele împrumuturilor internaţionale de 20 mld.€ şi am putea pune în loc flacăra violet. Iar acum vine Traian Băsescu şi ne spune că, din contră, am putea face un nou împrumut.

Mă întreb în ce ţară a trăit dl.Băsescu în ultimii 5-6 ani. Sau pe vremuri nu era atât de înţelept ca acum, la al doilea mandat? La ce fel de propagandişti se referă? Oare nu ai partidului care l-a susţinut şi care are frâiele guvernului în mâini? Care, când apar pe la televiziuni, parcă au un CD zgâriat, care începe invariabil cu "Guvernul Boc a adoptat măsuri anticriză..."?

Pe Traian Băsescu pare să nu-l mai înţeleagă nimeni.

Actualizare. Emil Boc, un yesman veritabil, nu putea afirma altceva decât: "Dacă nu eliminăm abuzurile, cum ar fi sporul de zâmbet şi sporul de ochi frumoşi, nu vom avea destui bani pentru ce ne trebuie. E un lucru de bun simţ ceea ce a spus preşedintele Băsescu, el aducând un argument în plus pentru a fi chibzuiţi în cheltuirea banilor." De fapt, asta nu este ştire :)

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Sumele repartizate pe bănci în programul "Prima casă 2"

În tabelul de mai jos, sunt sumele repartizate pe bănci comerciale în programul "Prima casă 2".

Denumire bancă Plafon repartizat (€)
BCR 215.633.423
BRD 161.725.067
Banca Românească 53.908.356
Alpha Bank 45.822.102
Piraeus Bank 37.735.849
Banca Transilvania 26.954.178
CEC Bank 21.563.342
Millenium Bank 18.867.925
Raiffeisen Bank 16.172.507
Banc Post 16.172.507
Unicredit Ţiriac Bank 16.172.507
Intesa 13.477.089
Garanti Bank 13.477.089
Volksbank 10.781.671
OTP Bank 6.738.544
Emporiki Bank 6.469.003
Leumi Bank 5.390.836
CreditEurope Bank 5.390.836
Banca Comercială Carpatica 4.312.668
ATEBank 2.156.334
RIB 1.078.167
Total 700.000.000


Mai jos, aveţi reprezentarea grafică a repartiţiei acestor plafoane.



Se impun câteva observaţii:

1. BCR şi BRD însumează 53,9% din totalul garanţiei.

2. 6 bănci (Emporiki Bank, Leumi Bank, CreditEurope Bank, Banca Comercială Carpatica, ATEBank, RIB) au mai puţin de câte 1% din valoarea garanţiei.

3. În repartizarea sumelor pe bănci, nu s-a ţinut cont de performanţele anterioare ale acestora în programul "Prima casă 1".

4. Având în vedere supra-subscrierea de 97,1%, despre care scriam aici, pro-rata a fost de 50,74%. Spre exemplu, BCR a subscris 425 mil.€ şi i s-a repartizat o sumă de 215,6 mil.€.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Lucian Davidescu: 100 de reţete de afaceri şi verzi, şi inteligente

“Văd rafturile cu mărfuri naturale foarte scumpe… Nu este natural să plăteşti mai mult pentru mai puţin”. Greenpeace, nu lovi! Vier Pfoten, nu muşca! A spus-o unul de-al vostru. Însă unul cu minte de afaceri, nu de găină stresată.

Gunter Pauli este belgian. Când nu zboară, stă în San Francisco. Este membru în Clubul de la Roma, başca amic din studenţie cu Mugur Isărescu. S-a oprit joi în România să povestească despre seria lui de 100 concepte de afaceri fără emisii, dar cu valoare adăugată mare: “În natură, cele mai bune lucruri sunt cele mai ieftine”.

De exemplu, o reţetă pentru bere: două materii prime, apă şi cereale. Urmează un lung ciclu de digestie. Din grăunţele folosite se poate face pâine, dar şi compost pentru ciupeci. Compostul ajunge apoi hrană pentru porci, după care intră într-un tanc de biogaz. Mai departe, carbonul emis este pompat direct într-un bazin de alge, dare la rândul lor devin hrană pentru peşti. Fiecare produs finit poate fi o sursă de bani. Berăria funcţionează în Namibia de aproape 15 ani.

Pauli a pus pe picioare producătorul de detergenţi bio Ecover, cel mai mare pe piaţa lui, dar pe care acum îl consideră un semieşec: “Dispar păduri tropicale din cauza consumului de ulei de palmier”. A mai fost în boardul Nestle, unde le-a propus să crească ciuperci shiitake pe cele 99,8% reziduri rezultate din plantaţiile de cafea. Acum, chinezii taie stejaro pentru a asigura suportul de cultură al ciupercii. “Ciupercile shiitake nu sunt în obiectul nostru principal de activitate”, ar fi fost răspunsul perplex al Nestle.

Reîmpădurirea este un alt studiu de caz. 8000 de hectare împădurite în Columbia au reuşit să îşi amortizeze costurile în 11 ani, iar valoarea terenului a crescut de 3000 de ori: de la 2,5 dolari pe hectarul de deşert la 7500 de dolari pe hectarul de pădure. Rezultatul: ploaie, apă de băut, lemn, răşini, ulei, biodiesel.

De unde sunt toate exemplele culese? Unele, pur şi simplu de pe internet. Este cazul berăriei din Namibia. Altele, din cercetarea recentă: cum poţi să transformi mătasea naturală într-un polimer la fel de dur ca titanul. Altele, din istorie: Ştiaţi că viermele de mătase şi-a căpătat renumele ăsta după ce vreme de o mie de ani a fost bun doar la regenerarea solurilor? Şi că abia acum 200 de ani Napoleon a descoperit că, tot viermii, îi salvau pe soldaţii răniţi de la amputări?

Cele 100 de concepte sunt sau vor fi detaliate de Gunter Pauli în sistem open-source, pe site-ul Economia Albastră.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

Bogdan Glăvan: Ura! Un nou împrumut de la FMI, o nouă centură de siguranţă

După o lungă aşteptare, după suspansul în care ne-au ţinut oficalităţile care acum 2-3 luni anunţau că este posibil să nu mai avem nevoie de ultimele tranşe din împrumutul de 20 de miliarde de euro (Ha, ha, ha!), iată, s-a produs inevitabilul: preşedintele a anunţat astăzi că este posibil să mai contractăm un împrumut de la FMI.

Cred că putem traduce liniştiţi exprimarea „este posibil” cu „este inevitabil”, mai ales dacă ne amintim că, înainte de contractarea actualului împrumut, s-a repetat insistent că nu avem nevoie de el. Până la urmă, am avut nevoie de ditamai centura de siguranţă de 20 de miliarde de euro (15% din PIB, practic jumătate din bugetul statului). Cum se va chema viitorul împrumut? Dependenţă preventivă de asistenţa externă?

Din stat asistenţial România este pe punctul de a ajunge stat asistat. Încă un alt stat eşuat nu ar mira pe nimeni. Butonul de panică a fost apăsat. Nu ne mai rămâne decât să numărăm. Precedentul împrumut încheiat de România cu FMI a îndatorat fiecare român productiv cu aproape 5000 de euro. Preţul plătit pentru socializarea pierderilor neraportate ale băncilor, pentru incompetenţa şi corupţia autorităţii publice. Tocmai am fost anunţaţi că este un preţ mic.

Încep să înţeleg de ce a spus guvernatorul BNR că împrumutul este o activitate serioasă. Doar nu vă aşteptaţi ca guvernul să continue cu activităţi neserioase, nu-i aşa?

Dacă doriţi cifre, aflaţi mai jos dinamica bugetului şi a datoriei publice. No comment.

O veste foarte proastă: echilibru bugetar în luna ianuarie

Creditul guvernamental în luna ianuarie

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Apetitul românilor pentru creditare tinde către zero

n luna ianuarie bancile au efectuat un numar de 143,074 interogari a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare pentru debitorii proprii si potentiali, acesta fiind cea mai slaba luna din ianuarie 2005, cand au fost inregistrate 130,897 interogari. Anul trecut in ianuarie, numarul de interogari a fost de 286,102.

De fiecare data cand un client doreste sa contracteze un credit banca il verifica la CRB, iar scaderea numarului de interogari inseamna de fapt scaderea drastica a interesului populatiei pentru creditare.

In vremurile bune, respectiv in 2007, bancile efectuau in medie un milion de interogari lunar.

Pe de alta parte, in ianuarie a scazut si soldul numarului de credite acordate si angajamente asumate de catre banci, de la 1,532,154 la 1,513,095 (-19,059), ceea ce inseamna ca bancile nici macar nu mai acorda suficiente credite pentru a compensa angajamentele incheiate, respectiv creditele ajunse la scadenta sau returnate in avans.

Din nou, in vremurile bune, bancile acordau si peste 60.000 e credite lunar.

Mai jos evolutia celor doi indicatori, click pe grafic pentru marire. Bancherii au declarat ca in acest an vor sa dea credite, dar intrebarea este cui?



Cine vrea sa ia un credit anul asta, sa ridice mana sus.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: Cât de eficientă este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

In aceasta saptamana ANAF a publicat raportul de performanta pe anul 2009, iar cifra care a retinut atentia a fost cea de 1.37 miliarde euro cat reprezinta valoarea evaziunii fiscale constatate de ANAF. Poate ca unora aceasta cifra li se pare mare, insa ea reprezinta un “mizilic” daca o raportam la amploarea evaziunii fiscale din Romania.

Astfel, conform unor rapoarte independente economia neagra reprezinta o treime din PIB, iar asta inseamna ca aproximativ 35-40 miliarde euro se plimba anual prin economie fara sa fie inregistrati niciunde, bugetul inregistrand pierderi de peste 10 miliarde euro prin neincasarea taxelor (suma este echivalenta cu intregul buget de pensii). Daca vom compara aceasta cifra cu “performanta” ANAF, observam ca autoritatile abia reusesc sa descopere 10-15% din evaziunea fiscala care are loc anual in Romania.

Si pentru a discuta aplicat, sa luam doua domenii in care economia neagra infloreste:

Panificatia – anual, un roman consuma 110 kg de paine pe cap de locuitor, insa 75% din aceasta cantitate se vinde fara acte. La un pret al painii de 2.5 lei/kg, rezulta ca anual, un miliard de euro circula “la negru” doar in acest domeniu, bugetul fiind pagubit cu cel putin 300 milioane euro.

Mai departe, daca 75% din paine se vinde fara acte, inseamna ca cel putin 2 milioane tone de cereale sunt transportate anual pe drumurile patriei fara acte – anul trecut, autoritatile au desfasurat o ampla operatiune de control (Carausul) prin care au reusit sa confiste…1000 de tone de cereale si 48 de tone de faina transportate ilegal.

Tutunul – in Romania se vand anual 35-37 miliarde tigarete, dintre care 8-9 miliarde provin din contrabanda. Anul trecut, Autoritatea Nationala a Vamilor a raportat confiscarea a aproape…120 milioane de tigarete., respectiv 1-2% din contrabanda Ar mai fi ceva de adaugat?

In acelasi raport, ANAF comunica faptul ca a reusit reducerea cheltuielilor salariale cu 9.5 milioane lei. Realizarea este laudabila, insa nu inseamna nimic – ANAF nu trebuie sa isi reduca cheltuielile cu salariile, ci sa isi maximizeze rezultatele: ce inseamna 9.5 milioane lei, cand evaziunea fiscala nedetectata este de 9.5 miliarde euro?

Una peste alta rezultatele raportate sunt cel mult mediocre, iar eficienta structurilor de control ale statului este una foarte slaba. Atat timp cat economia neagra va continua sa aiba o pondere foarte mare in PIB, nu putem discuta despre incasari decente la buget si mai departe, nici despre servicii publice decente.

De ce? Pentru ca 5-6 milioane de persoane contribuie, iar 20 de milioane beneficiaza de servicii publice.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Ion Radu Zilişteanu: Măsurile anticriză ale guvernului Boc, într-o emisiune TV

Aseară, am fost invitat la emisiunea Ora de foc la Realitatea TV, găzduită de Adrian Ursu. Tema a fost "Vom trăi bine! Dacă scăpăm...", aluzie ironică la cele spuse ieri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, şi ministrul muncii, Mihai Şeitan, toţi fiind optimişti în legătură cu viitorul imediat al României. I-am avut alături, ca invitaţi, pe Adrian Vasilescu, consiler al guvernatorului BNR, Alexandru Athanasiu, PSD, fost ministru al muncii, Gabriel Berca, senator PNL, şi, din studioul de la Braşov, Gheorghe Ialomiţeanu, deputat PD-L.

La întrebarea mea care sunt trei dintre cel mai importante măsuri anticriză luate de guvernul Boc, Gheorghe Ialomiţeanu, despre care înţeleg că a ocupat poziţia de director adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Braşov, mi-a răspuns halucinant. După opinia sa, programul "Prima casă", acordarea şomajului tehnic în loc de concediere pe o perioadă limitată şi încercarea guvernului de crea locuri de muncă ar fi cele mai importante măsuri anticriză. Nu a menţionat nimic despre investiţii, încurajarea mediului de afaceri, eliminarea unei politici fiscale prociclice şi multe altele. Nu este, astfel, de mirare lipsa de viziune a acestui guvern şi incapacitatea sa de a gestiona România pe timp de criză.



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: România, încremenire în timp. 1939-2010. Exact aceleaşi probleme şi, din păcate, aceleaşi soluţii

Citesc acum o carte mai degraba tehnica “Aspecte ale economiei romanesti”, Bucuresti 1939. Are peste 600 de pagini si este practic un tablou al crizei. Analiza, cifre si solutii. Autorii sunt diversi, cate unul pe capitol. Apare Mitita Constantinescu, fostul ministru de Finante V. Slavescu si multi altii. Spicuiesc:

Despre salariile bugetarilor:
*”..Toata opera Statului inutila este, fara o armonizare care sa st6abileasca lefuri egale pentru functii egale.
Caci ce rostuire are ca sa stabilesti lefuri atuncea cand unuia si aceluiasi grad ii corespund lefuri primitoare, dar care difera cu 47%?”

Agricultura
*”Proprietatea taraneasca se prezita sub aspectul unei pulverizari in suprafete mici, carele nu merita a fi deci exploatate din punctul de vedere al finantelor unei familii. Osebire nu este intre taranii nostri care rembursau feudalului produse si bani pentru ceia ce feudalul ii imprumuta iarna cu bani si taranii nostri de azi cari remburseaza camatarilor bancilor pentru creditele loate”
“Si inca mai mult, taranii nu ajung decat co o mare anevoie sa isi vanda bucatele in targuri si oboare, din cauza angrosistilor verosi cari le cumpara pe nimic marfa si apoi o vand in targuri cu asupra de pret.”

Industria
*”Vieța noastră industriala dă loc la o seama de aspecte:
1.Exploatam neeconomic si nerational.
2. Dispunem de mari cheltuieli de regie
3.Avem asadar preturi umflate si costuri de productie ridicate”

Despre arierate
*”Arieratele sporesc de la an la an depasind cu mult angajarile Statului. Iara Institutiile de stat se imprumuta intre ele deghizat asa incat comisia Rist (specialisti francezi angajati de Guvern pentru a face ordine in Finante) au descoperitu 10 miliarde de lei ca nivel al arieratelor.”

Despre rectificari bugetare:
*”Aceste schimbari prea dese nu tin seama de tabloul cifrelor care se raporteaza la posibilitatile reale de plata ale contribuabililor. Remarcam un labirint de legi si schimbari in sanul aceluiasi principiu de impunere”
*”Iarasi nu gasim echitabil ca populatiunea urbana sa contributeze cu 85% din contributia fiscala efectiva, cand ea este de numai 15% din totalul populatiei. Micilor agricultori li se fac inlesniri de plata, cari nu sunt a da naturalete obositului nostru sistem fiscal”

In posturile urmatoare am sa scriu despre ce reactii a avut Guvernul la acest raport intocmit de cercetatori , ministri de Finante ,guvernatori ai BNR, cum s-a ajuns ca Geneva sa trimita timp de 5 ani in Romania un consultant fiscal “cari dispunea de puteri depline in raport cu Guvernul” si ce solutii au gasit comisiile de raportori straini. Unele dintre aceste solutii le gasim printre actualele masuri.
Asta e, Romania face reforma fiscala in 2010 cu masuri din 1939.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP