duminică, 7 martie 2010

Bogdan Glăvan: Cine conduce Chile şi cine conduce România: scurtă comparaţie

Vă interesează din cine este compus guvernul (de dreapta) din Chile? Cred că veţi avea parte de o mică surpriză. Cabinetul chilian cuprinde 6 economişti cu studii la universităţi de prim-rang din SUA. Majoritatea miniştrilor au fost colegi, studenţi sau profesori la Universidad Catolica.

Pentru a vă înlătura temerea că este o simplă întâmplare, am decis să vă prezint şi cabinetul anterior celui condus în prezent de Sebastian Pinera, adică guvernul (de stânga) prezidat de Michelle Bachelet Jeria.

Pentru o comparaţie facilă, am ales ca lângă fiecare ministru din cabinetul chilian să-l pun pe omologul său din România; cv-urile miniştrilor români sunt pe site-ul guvernului, pentru cine mai este curios.

Comparaţia este pe alocuri foarte haioasă, dar vă las să descoperiţi singuri şi să comentaţi, dacă simţiţi nevoia.

Era să uit! Chile ocupă locul 10 în clasamentul libertăţii economice în lume (România e de parte în urmă, pe locul 63), povara fiscală totală situează cel mai dezvoltat stat sud-american pe locul 24 în lume (România încheie plutonul mondial pe locul 108), iar cheltuielile guvernamentale reprezintă mai puţin de 19% din PIB.


Guvern actual

• Preşedinte (şeful guvernului): Sebastian Pinera. A studiat la Pontifical Catholic University of Chile unde a absolvit cu una din cele mai mari note din istoria universităţii. Doctor în economie la Harvard University. Averea sa este estimată la 1 miliard de dolari (mogul de televiziune) .
- în România: Traian Băsescu sau Emil Boc

• Ministru de finanţe: Felipe Larrain. Doctor în economie la Harvard University şi profesor la Harvard unde este co-autorul manualului de economie împreună cu Jeffrey Sachs.
- În România: Sebastian Vlădescu

• Ministrul economiei: Juan Andrés Fontaine Talavera. Master în economie la University of Chicago, a fost Visiting Professor la UCLA
- În România: Adriean Videanu

• Ministrul coordonării: Cristián Larroulet Vignau. Master la University of Chicago. A fost visiting researcher la University of California, San Diego.
- În România: -

• Ministrul de interne: Rodrigo Hinzpeter Kirberg. Este profesor universitar şi a profesat avocatura la Simpson Thacher & Bartlett in New York
- În România: Vasile Blaga

• Ministrul planificării: Felipe Kast Sommerhoff. Doctor în Politici publice la Harvard University
- În România: Elena Udrea

• Ministrul educaţiei: Joaquín Lavín Infante. Master la University of Chicago
- În România: Daniel Funeriu

• Ministrul muncii: Camila Merino Catalán. MBA la MIT.
- În România: Mihai Şeitan

• Ministrul lucrărilor publice: Hernán de Solminihac Tampier. Doctor în inginerie la University of Texas şi profesor universitar
- În România: -

• Ministrul agriculturii: Marigen Hornkohl. Master în istorie la Heidelberg University în Germania
- În România: Mihail Dumitru

• Ministrul transporturilor: Felipe Morandé Lavín. Doctor în economie la University of Minnesota, a fost Director of the post-graduate Program in Economics at ILADES/Georgetown University
- În România: Radu Berceanu

• Ministrul comunicaţiilor: Ena von Baer Jahn. Doctor în ştiinţe politice la Universitatea din Aachen în Germania
- În România: Gabriel Sandu

• Ministrul energiei: Ricardo Raineri Bernain. Doctor în economie la University of Minnesota, Visiting Professor la MIT şi University of Minnesota
- În România: -

• Ministrul de externe: Alfredo Moreno Charme. MBA la University of Chicago
- În România: Teodor Baconschi

• Ministrul sănătăţii: Jaime Mañalich Muxi. A studiat medicina la McMaster University în Canada
- În România: Cseke Attila

• Ministrul minelor: Laurence Golborne Riveros. Studii la Northwestern University şi la Stanford University


• Ministrul justiţiei: Felipe Bulnes. Master în Drept la Harvard University
- În România: Cătălin Predoiu

Fostul guvern


• Preşedinte (şeful guvernului): Michelle Bachelet Jeria. Doctor, cu studii postuniversitare în ştiinţe militare. Vorbeşte 5 limbi: spaniolă, portugheză, franceză, engleză, germană
- în România: Traian Băsescu sau Emil Boc

• Ministru de finanţe: Andrés Velasco. Doctor în economie la MIT, profesor la Harvard University. A studiat relaţii internaţionale la Yale University şi economia la Columbia University.
- În România: Sebastian Vlădescu

• Ministrul economiei: Hugo Lavados. Master în economie la Boston University, profesor universitar de economie
- În România: Adriean Videanu

• Ministrul de interne: Edmundo Pérez Yoma. A absolvit Washington University
- În România: Vasile Blaga

• Ministrul apărării: Francisco Vidal. Profesor universitar de istorie
- În România: Gabriel Oprea

• Ministrul planificării: Paula Quintana. Sociolog
- În România: Elena Udrea

• Ministrul educaţiei: Mónica Jiménez. A obţinut o bursă Fullbright în 1981, este profesor universitar în Chile şi Visiting Professor la mai multe universităţi din SUA
- În România: Daniel Funeriu

• Ministrul muncii: Claudia Serrano Madrid. Doctor în sociologie la Paris. Master în administraţie publică. Este profesor universitar
- În România: Mihai Şeitan

• Ministrul lucrărilor publice: Sergio Bitar. Master în Economie la CEPR în Franţa şi master în economie la Harvard University
- În România: Radu Berceanu

• Ministrul agriculturii: Marigen Hornkohl. Master în istorie la Heidelberg University în Germania
- În România: Mihail Dumitru

• Ministrul comunicaţiilor: René Cortázar. Doctor în economie la MIT
- În România: Gabriel Sandu

• Ministrul energiei: Marcelo Tokman. Doctor la University of California, Berkeley

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: De ce persistă guvernele proaste?

Aceasta este întrebarea la care încearcă să răspundă Daron Acemoglu, profesor la MIT. Persistenţa proastei guvernări este o realitate în multe ţări din lume. Acemoglu vorbeşte despre Burma, Cuba, Iran, dar noi am putea adăuga pe listă şi România, alături de alte state mai apropiate sau mai îndepărtate.

Explicaţia lui Acemoglu se bazează pe faptul că guvernarea presupune o anumită continuitate, drept pentru care un anumit număr de oameni din vechea administraţie se regăseşte în noua guvernare: este nevoie de „cineva care să ştie cum să stingă lumina”. Astfel, există o oarecare „putere de veto” a vechilor politicieni atunci când se stabileşte numele noilor guvernanţi (Hm, să existe oare dinastii politice?!).

Acemoglu argumentează excelent de ce problema este acutizată în democraţie:
“Întrebarea firească, în acest context, este dacă regimurile mai “democratice”, înţelegând prin aceasta acele regimuri unde puterea de veto este mai redusă, determină formarea unor guverne mai bune, cu membri relativ mai competenţi. Lucrurile nu stau aşa, ba chiar regimurile mai democratice pot determina formarea unor guverne mai proaste. Acest rezultat se produce deoarece puterea mai redusă de veto asociată cu creşterea democraţiei înlesneşte înlocuirea unui anumit guvern, însă creează simultan mai multă incertitudine pentru guvernările viitoare. Aceasta ar putea descuraja guvernul actual să întreprindă vreo schimbare de teama viitoarei instabilităţi.”

Explicaţia lui Acemoglu este interesantă şi din alt punct de vedere. Practic ea ilustrează foarte bine cum teoriile mainstream despre eşecul pieţei pot fi răsucite pentru a demonstra eşecul guvernului. În special una din aceste teorii – teoria dependenţei de trecut (path dependency), potrivit căreia din pricina anumitor externalităţi economia poate rămâne captivă unui „echilibru prost”, fără să fie în stare să decoleze către un „echilibru bun” în absenţa unui şut oferit de guvern.

Acemoglu spune că democraţia teoretică nu se suprapune peste democraţia reală:
“In an ideal democracy, there needs to be no overlap between today’s government and tomorrow’s. An imperfect democracy would, on the other hand, give some degree of incumbency veto power… Our argument is that even this type of minimal incumbency veto power can lead to the persistence of highly inefficient governments, consisting of several incompetent members.”

Ei bine, în mod asemănător este construit şi argumentul împotriva economiei de piaţă: piaţa funcţionează bine în teorie, dar în practică este imperfectă. Iar dacă dependenţa de trecut se aplică economiei private, atunci se aplică şi guvernului în egală măsură. Economiştii intervenţionişti sunt însă îndeajuns de inconsecvenţi pentru a realiza (accepta) consecinţele propriilor teorii.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Ce fraude constată departamentele de specialitate ale companiilor de asigurări?

Nu am sa fac prea multe comentarii, ci am sa ilustrez cu un raport intocmit de departamentul Anti-Frauda al unei companii de asigurari locale.

RAPORT
privind deficientele constatate

In urma controalelor efectuate de catre Dep. Anti – Frauda au fost identificate o serie de deficiente, dupa cum urmeaza:

1. Deficiente privind colectarea si depunerea sumelor incasate de la clienti
- incasarea primelor de asigurare de la clienti si nedepunerea lor in contul politelor de asigurare. O mare parte din primele de asigurare au fost incasate fara a se emite chitanta clientului;
- incasarea primelor de la clienti in baza calculatiei, fara a se emite polita si fara a se depune banii in casierie;
- nedepunerea primelor incasate de la clienti prin anularea doar a exemplarului rosu al chitantelor;
- alocarea gresita a primelor de asigurare, fara a se respecta consemnarile din borderourile de depunere;
- ratele de asigurare erau depuse cu mari intarzieri sau la aparitia daunei;

2. Deficiente privind gestionarea documentelor cu regim special

- chitante intocmite eronat de catre mandatari (lipsa datei, lipsa monedei de incasare, modificarea sau adaugarea ulterioara a datei cu pixul, adaugarea cu pixul a sumei pe exemplarul rosu al chitantei, adaugarea sau modoficarea cu pixul a numarului de contract pe exemplarul rosu al chitantei etc);
- descarcarea unui numar foarte mare de chitante care nu aveau inscrisa suma in litere;
- angajatii cu atriburii de vanzare isi imprumutau in mod frecvent documente cu regim special;
- eliberarea documentelor cu regim special numai pe baza de referat de necesitate si nu in baza bonurilor de consum;
- depozitarea intr-un spatiu neadecvat a documentele cu regim special, fapt ce permite accesul oricarui angajat la aceste documente;
- lipsa verificarilor gestionare periodice sau efectuarea acestora in conditii neconforme cu normele si circularele interne (verificarile gestionare se efectuau chiar si “telefonic”)
- existenta minusurilor in gestiunea documentelor cu regim special.

3. Deficiente in operatiunile de casierie si contabilitate

- incasarea primelor aferente politelor descarcate cu borderou de catre agenti/inspectori, nedepunerea acestora in casierie si neoperarea politelor in programul informatic;
- retragerea garantiilor agentilor reziliati in baza unor imputerniciri semnate in fals, in numele directorului de sucursala;
- retragerea sumelor destinate valorii de rascumparare, in numele clientilor, fara plata efectiva a acestora catre titularii de drept. In acest sens, se intocmea o dispozitie de plata care era semnata in fals;
- intocmirea dispozitiilor de plata in lei si operarea acestora in Registru de Casa in contul de euro;
- retragerea sumelor datorate cu titlu de commision din casierie (ex: comisioanele generate automat pentru agenti cu contract reziliat);
- plata dubla a comisioanelor, atat prin banca cat si prin casierie;
- plata dubla a restituirilor de prima;
- existenta minusurilor in casierie;
- amplasarea casei de bani intr-un spatiu neadecvat, fiind posibil astfel accesul oricarui angajat la aceasta;
- inregistrarea unui numar mare de plati prin casierie fara documente justificative;

4. Deficiente privind activitatea de prevenire si combatere a spalarii banilor

- nu se aplica in mod corespunzator punctele 4.1.2 “cerinte minime pentru identificarea clientilor”, 4.1.3 “documente obligatorii de retinut la dosarul politei” si 4.1.5 “pastrarea documentelor pentru identificarea clientilor” din Circulara 385/22.06.2007 referitoare la “prevenirea si combaterea spalarii banilor”;
- incasarea in numerar a sumelor mai mari de 10.000, respectiv 15.000 EUR (din data de 30.04.2008), si neraportatrea acestora catre Administratia Centrala.

5. Alte deficiente constatate

- neinformarea clientilor cu privire la scadenta ratelor de prima;
- neinformarea clientilor cu privire la situatia reala a contului politelor;
- incheierea politelor de asigurare de viata/generale in numele clientilor fara acordul acestora;
- Accesul tuturor angajatilor la Registrul si stampila de intrari-iesiri din cadrul sucursalelor;
- Atribuirea de drepturi de utilizare si operare in programele informatice neconforme cu atributiile stabilite prin fisele de post;

Concluzii si propuneri

Deficientele prezentate mai sus au condus la apartitia unui numare mare de cazuri de frauda, cazuri care au condus la deteriorarea imaginii …precum si a relatiei cu clientii sai. Pentru a reduce riscul aparitiei unor cazuri similare, trebuiesc luate masuri urgente, atat la nivelul Administratiei Centrale cat si la nivel Regional si de Sucursala, de corectare a deficientelor. Prin urmare, propunem urmatoarele:

Propunere
1 Documentele depuse spre descarcare nu vor fi acceptate daca nu sunt corect completate, fara adaugiri, stersaturi sau rectificari ulterioare

2 Verificarea prin sondaj a politelor reziliate sau care prezinta intarzieri la plata ratelor saudin portofoliul mandatarilor/angajatilor

3 Alocarea primelor de asigurare in conformitate cu borderourile de depunere (in cazul brokerilor). In cazul in care apar sume neelucidate platite de catre brokeri, inspectorul coordonator va solicita, in scris, explicatii suplimentare in vederea alocarii corecte a primelor de asigurare; corespondenta respectiva se va arhiva electronic si va fi pastrata pana la incetarea relatiei contractuale cu brokerul.

4 In cazul aparitiei, in mod repetat, a unor daune pe politele intermediate de catre brokeri, pentru care exista rate neachitate (desi clientul face dovada achitarii acestora) conducerea sucursalei este obligate sa informeze in scris Dep. Anti-Frauda.

5 Verificarea inopinata a casieriilor din sucursale cel putin o data pe luna in conformitate cu prevederile Regulamentului de casa

6 Verificarea inopinata a inregistrarilor contabile si a documentelor in baza carora s-au efectuat aceste inregistrari.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP