vineri, 12 martie 2010

Bogdan Glăvan: Nu se mai poate face nimic pentru Grecia; dar pentru România?

Foarte interesant articolul lui Simon Johnson despre Grecia. Johnson afirmă că statul grec este practic în faliment şi medicamentaţia finaciară oferită de UE este total inutilă. Citiţi şi articolul lui Paul Krugman care, practic, confirmă temerile lui Johnson. Rezum foarte succint ambele texte.

• Până în 2011 datoria Greciei va fi de 150% din PIB (datorie externă 120% din PIB).
• Pentru fiecare 1 procent adăugat la rata dobânzii, povara datoriei creşte cu 1,2% din PIB
• Dacă Grecia va ajunge să plătească 10% rată a dobânzii pentru noi credite, i-ar trebui un excedent bugetar de 12% din PIB pentru a rezista – lucru nemaiîntâlnit în istorie.
• Dacă Grecia va plăti doar 2% pentru credite, atunci i-ar trebui un excedent bugetar de aproape 3% din PIB, improbabil de obţinut.

Atenţie!
• Grecia a avut în 2009 un deficit bugetar de 8% din PIB, dublu faţă de anticipările FMI
• În anii 1920 Germania a plătit circa 2,5% din PIB ca despăgubiri de război, iar în anii 1980 în “Criza datoriilor” ţările latino-americane au plătit 3,5% din PIB.

Opinia mea este că există două căi de aici încolo:
1) Grecia privatizează masiv după sfatul nemţilor, simultan cu o reducere drastică a cheltuielilor publice (improbabilă după greva generală care paralizează deja economia), simultan cu un ajutor extern substanţial (oarecum improbabil, Germania nu arată că ar susţine aşa ceva)
2) Grecia iese din zona euro şi guvernul se salvează prin inflaţie.

În lumina celor de mai sus, mă întreb cât de probabil mai este ca România să adere la euro în 2014-2015. Pe de o parte, nu suntem departe de situaţia Greciei. Pe de altă parte, credeţi că Germaniei, Franţei şi altora le mai arde acum de aşa ceva?

P.S. La televizor un politician vorbeşte despre meritele economiei sociale de piaţă.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Procedura-standard a băncilor în cazul defaultului clienţilor din „Prima Casă”

„In cazul in care un client nu isi achita datoriile la termen, dupa 60 de zile de intarziere Biroul Colectare ii va transmite acestuia o notificare cu privire la declararea exigibilitatii anticipate a creditului (in maxim 2 zile lucratoare de la implinirea a 60 de zile calendaristice de intarziere)”, se arata in normele interne ale unei banci comerciale locale.
Este extrem de important ca Ofiterul bancar sa blocheze contul curent imediat dupa intrarea sumei incasate cu titlu de garantie de la statul roman reprezentat de MFP, pentru a nu lasa suma la dispozitia clientului si a-i permite astfel retrageri din cont.
In caz contrar Ofiterul bancar isi asuma intreaga responsabilitate, in situatia in care clientul dispune de suma din contul sau curent.

Eventualele sume ramase neacoperite vor fi considerat pierdere.

„Notificarea va fi transmisa cu confirmare de primire si o copie a acesteia se va atasa la dosar. Dupa trimiterea notificarii de declarare a exigibilitatii anticipate a creditului, se trece la restanta soldul creditului in aceeasi zi in care este anuntat de catre ofiterul de colectare”, se mai spune in normele citate.

Cei care se ocupa de colectare vor trece la obtinerea documentelor din dosarul clientului. Termen: maxim 24 de ore de la implinirea a 60 de zile de intarziere pentru dosarul respectiv.
“Departamentul Analiza Credite va preda documentele cerute catre colegii de la Colectare in maxim 24 de ore.

Ofiterul de colectare va solicita cea mai recenta copie aflata in posesia Bancii dupa documentele de identitate ale solicitantului si co-debitorului. In situatia in care in Banca nu s-au depus documente de identitate recente, angajatul Bancii va comunica Ofiterului Colectare pe mail ca nu dispune de informatii actualizate, obligatoriu in cel mult 24 de ore de la primirea solicitarii”, se mai spune in normele de lucru citate.

In situatia in care aceste date nu sunt comunicate in 24 de ore, cei de la Colectare vor considera ca in Banca nu se gasesc documente actualizate si va constitui dosarul catre FNGCIMM. “Orice documente trimise dupa expirarea termenelor indicate, nu vor mai putea fi luate in considerare de catre Ofiterul de Colectare”, se mai arata in document.

Dupa transmirerea notificarii de declarare scadenta a creditului ofiterul de colectare va completa cererea de plata si o va transmite impreuna cu pachetul de documente de mai jos catre FNGCIMM prin curier. Ofiterul bancar va solicita curierului numarul de inregistrare al pachetului de documente trimis la FNGCIMM si il va atasa la dosar. Termenul limita de transmitere al pachetului de documente catre FNGCIMM este de 65 de zile calendaristice de intarziere la plata creditului.

Ofiterul bancar va bloca contul curent al clientului dupa transmiterea cererii de plata catre FNGCIMM .
In termen de maxim 10 zile calendaristice de la primirea cererii de plata, fondul analizeaza si aproba/respinge cererea de plata. Decizia referitoare la cererea de plata se comunica Bancii si Ministerului Finantelor Publice cel tarziu in ziua urmatoare adoptarii .

Decizia se trimite Ofiterului care a inaintat Fondului Cererea de plata, care va monitoriza contul curent al clientului pentru a identifica momentul intarii sumei de bani din partea Ministerului Finantelor

Plata garantiei se face de catre Ministerul Finantelor Publice in termen de maxim 15 zile calendaristice de la data primirii de catre Fond a cererii de plata, fara insa a depasi 90 de zile calendaristice de restanta a beneficiarului.
Plata sumei se va face in lei la cursul BNR din ziua platii. Ofiterul de colectare anunta Specialistul de credite ipotecare la momentul intrarii sumei de bani in contul curent al clientului.

Ofiterul de colectare deblocheaza:
- contul curent pentru a permite Specialistului de credite ipotecare sa realizeze schimbul valutar (in cazul in care creditul ce trebuie stins este in EUR). Schimbul valutar se va face la cursul BNR valabil la data virarii sumei garantate de catre Ministerul Finantelor.
–contul de depozit colateral pentru a permite ofiterului bancar sa lichideze acest depozit si sa vireze suma rezultata in contul curent.

Imediat dupa realizarea operatiunilor de mai sus Ofiterul va bloca contul curent si va trimite un e-mail prin care va solicita lichidarea creditului din suma incasata cu titlu de garantie de la statul roman reprezentat de MFP si eventual din depozitul colateral – daca suma virata de statul roman nu a fost suficienta pentru lichidare.

In situatia respingerii cererii de plata de catre FNGCIMM, FNGCIMM va transmite Ofiterului decizia de respingere precum si o cerere de radiere a ipotecii de rang I in favoarea statului roman. Ofiterul trimite Dep. Analiza Credite , in max 1 ora de la momentul primirii, decizia de respingere precum si cererea de radiere a ipotecii de rang I in favoarea statului roman.

Departamentul Analiza transmite prin curier intern unitatii urmatoarele documente in original: -cererea de radirere a ipotecii de rang 1 in favoarea statului roman – contractul de credit in forma autentica.
Banca urmeaza a depune concomitent la Oficiul de Carte Funciara cererea de radiere a ipotecii de rang I precum si o solicitare de inscriere a privilegiului finantatorului, in temeiul contractului de credit in forma autentica.
Dupa primirea pachetului de documente din partea Departamentului Analiza Credite, Ofiterul bancar5 redacteaza cererea de inscriere a privilegiului finantatorului, care va fi inamanata Notarului Public in vederea inscrierii privilegiului finantatorului in Cartea Funciara.

Dupa inscrierea privilegiului finantatorului si interdictiilor in Cartea Funciara, notarul va inmana Ofiterului incheierea prin care s-a dispus inscrierea privilegiului incheierea prin care s-a dispus radierea ipotecii inscrisa in favoarea statului roman si un extras CF pentru informare din care sa rezulte ca s-a inscris privilegiul in favoarea Bancii, iar Ofiterul credite ipotecare va anunta Oficiul colectare.

Dupa inscrierea privilegiului finantatorului, in cazul in care nu se reuseste colectarea pe cale amiabila in cadrul Dep. Colectare Retail, dosarul va fi inaintat catre Dir. Juridic in vederea demararii procedurilor de executare silita. Dir. Juridica va transmite solicitarea catre Consilierul Juridic arondat zonei din care face parte unitatea care a acordat creditul. Consilierul Juridic va solicita Ofiterul bancar documentatia necesara procedurilor executionale, din dosarul de credit al clientului pentru care se va incepe executarea silita.
Consilierul Juridic va intocmi cererea de executare silita si o va inainta impreuna cu documentatia aferenta Sefului Corpului Executorilor Bancari.

Apoi se verifica conturile curente asociate creditelor indoielnice, in scopul identificarii unor posbile fonduri si efectuarii de rambursari”, se mai arata in document.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Telegrafice

Cea mai dificilă perioadă a crizei a trecut, dar creşterea este încă redusă, iar riscul incapacităţii de plată a împrumuturilor ar putea creste , a declarat astazi Ewald Nowotny, guvernatorul austriac al Bancii Centrale si membru al consiliului guvernatorilor BCE, în „Die Presse” si preluat de Reuters. Ce mai zice Nowotny:

-Problemele s-au mutat acum în economia reală. Chestie pe care o stim.
-Şomajul este în creştere. Stim si asta
-Riscul imposibilităţii rambursării împrumuturilor ar putea creşte. Nu stim cu precizie, dar banuim cu rigurozitate
-Ratele pozitive de creştere a economiei nu ar trebui să ne păcălească, fiind nevoie de doi sau trei ani pentru revenirea economiei. Nu stim cat va lua recuperarea, dar 2 ani e un termen foarte optimist.
-planurile Austriei de a taxa bancile locale cu circa 500 milioane de euro nu se vor aplica.

Băncile străine au facilitat ieşirea capitalului din Rusia în timpul celei mai grave crize economice cu care s-a confruntat ţara de la căderea Uniunii Sovietice, chiar dacă guvernul rus a extins măsurile de sprijin la toţi creditorii, a declarat vineri premierul rus Vladimir Putin, transmite Bloomberg. Ieşirile nete de capital din Rusia au ajuns la 52,4 miliarde de dolari anul trecut, conform estimării Băncii Centrale a Rusiei. La cum ne-a obisnuit Putin, echipa de raketi au si plecat sa recupereze banii scosi din tara.

Hypo Alpe-Adria Bank International, banca de stat austriacă (naţionalizată anul trecut) s-ar putea retrage de pe pietele din Ungaria, Bulgaria, Muntenegru, Macedonia şi Ucraina, conform Wirtschaftsblatt care citează un plan de restructurare, transmite Bloomberg.
Banca austriacă va prezenta Uniunii Europene planul de restructurare, până la sfârşitul lunii martie, dar ar putea solicita câteva săptămâni de prelungire a termenului, susţine ziarul austriac, care citează surse anonime.

Polonia ar participa la un fond de salvare dacă Uniunea Europeană va fi de acord cu înfiinţarea lui, a decis azi la un seminar guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, Slawomir Skrzypek, citat de Reuters. Dacă va exista o decizie a Uniunii Europene, ar trebui să participăm la ea într-un anumit mod, a declarat guvernatorul.

Economia Greciei se va contracta anul viitor cu încă doi la sută peste estimările actuale ale guvernului, deşi costurile serviciului datoriei vor scădea, a declarat, pentru Reuters, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, George Provopoulos.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Georgia doreşte interzicerea prin Constituţie a creşterii impozitelor

În octombrie anul trecut guvernul Georgiei – ţară care a întreprins una din cele mai liberale reforme economice din lume – a transmis Parlamentului un proiect de modificare a legislaţiei (inclusiv a Constituţiei) cunoscut sub numele de Liberty Act. Conform acestuia, vor fi prevăzute prin lege următoarele bariere în calea iresponsabilităţii fiscal-bugetare:
• Limitarea cheltuielilor publice la 30% din PIB
• Limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB
• Limitarea datoriei publice la 60% din PIB
Depăşirea acestor limite atrage obligaţia guvernului de a prezenta Parlamentului un plan de încadrare în termenii legali într-o perioadă de 3-4 ani.

Până aici nimic original. Eu am propus ţinte mai ambiţioase, precum:
• obligarea guvernului de a nu derula deficit bugetar timp de doi ani consecutive
• menţinerea unei datorii publice sub 5% din PIB
De asemenea, prevederea de la bun început a unei proceduri de urmat în cazul nerespectării legii (după modelul fabricat de statele europene occidentale prin Pactul de Creştere şi Stabilitate, astăzi ignorat cu graţie) aruncă o umbră de îndoială asupra seriozităţii intenţiei autorităţilor georgiene de a limita eficient puterea guvernului.

Dar partea originală abia acum vine. Saakaşvili doreşte modificarea Constituţiei astfel încât aceasta să prevadă interzicerea introducerii de noi impozite şi interzicerea creşterii impozitelor existente fără acordul populaţiei exprimat prin referendum.

Iată în sfârşit un guvern care vrea să pună în practică ceea ce am propus şi eu (vezi referinţa de mai sus) anul trecut în anumite cercuri liberale, dar unde inclusiv cei mai apropiaţi prieteni mi-au reproşat lipsa de pragmatism. Pragmatismul nu are însă legătură cu valoarea unei idei, ci doar cu popularitatea ei. Sper ca creşterea numărului liberalilor, inspiraţi poate şi de exemplul Georgiei, să transforme o propunere lipsită de pragmatism în una absolut firească.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Ion Radu Zilişteanu: Cazurile de incapacitate de plată în programul "Prima casă" vor fi din ce în ce mai multe

Azi dimineaţă, am avut o intervenţie la The Money Channel legată de programul "Prima casă 2". Câteva extrase în secvenţele video de mai jos, iar relatarea aici.




Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Sunteţi pregătiţi sa plătiţi datoriile Greciei?

Teoretic, pare imposibil ca in mod constient sa achitati factura datoriilor Greciei. Practic insa, din cauxa interconexiunilor pieteloe financiare, veti vedea ca nu e deloc asa. Poate aveti o asigurare de viata, de pilda. O buna parte dintre companiile de asigurari au investit banii in obligatiuni grecesti, portugheze sau spaniole. Asta nu mai e o posibilitate, ci deja o certitudine. Pana nu demult, obligatiunile de stat erau considerate printre cele mai sigure active in care poti investi.
Continuarea

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Pe scurt despre comerţul internaţional, industrie şi construcţii

1. Comertul exterior. În luna ianuarie 2010, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, exporturile FOB au însumat 2305,5 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 2732,3 milioane euro. Comparativ cu luna ianuarie 2009, exporturile au crescut cu 19,8%, iar importurile cu 4,4%. Deficitul comercial FOB-CIF în luna ianuarie 2010 a fost de 426,8 milioane euro, mai mic cu 265,8 milioane euro decât în luna ianuarie 2009.

De remarcat ca luna ianuarie a fost a treia luna consecutiva de crestere anuala a exporturilor, in timp ce importurile au crescut nesemnificativ. In plus, in acest an nu vom avea probleme cu deficitul comercial. Alaturat evolutia lunara din ultimii 3 ani a importurilor, exporturilor si a deficitului comercial.

2. Industria. INS: in luna ianuarie 2010, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 4,6% şi a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,1% .

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a crescut atât ca seria brută cât şi ca seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 6,9%, respectiv cu 7,1%, detalii alaturat.

Exporturile au tras clar industria in sus in ultimele luni, insa nu putem isi din criza doar pe baza exporturilor. Oricum, industria genereaza aproape un sfert din PIB, iar o crestere de 4% a industriei adauga 1% la PIB.

3. Constructiile. INS: in luna ianuarie 2010, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut faţă de luna decembrie 2009, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 64,5%, respectiv 6,0%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 12,4% şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 12,6%, detalii alaturat.

Nimic nou pe frontul constructiilor – cel mai probabil, vom putea discuta despre revenire abia din vara.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Şelaru: Despre naivitate, inflaţie, globalizare şi funcţia exponenţială

Prietenul meu virtual, Flavian, mi-a pus la dispoziţie un film pe care de mult îl căutam.

Am să-l pun la sfârşit ca să stric celor cu răbdare sfârşitul de săptămână. Ne uităm, cu gura căscată, când Guvernele se bat în piept cu creşteri economice de x procente, anual. Şi credem că aşa ceva e posibil. Să luăm o creştere de 5 procente anual şi s-o proiectăm pe o perioadă de 30 de ani. Pentru China nu e o exagerare. Ne aduce la o economie de 4,3 ori mai mare. Mare brânză. Nu e chiar aşa.

Pentru că toată această creştere are la bază un consum de energie. Care energie, deşi avem o introducere în sistem gratuită, de la Soare, nu poate creşte în ritmul consumului, exponenţial. Acum avem o creştere a consumului de energie, la nivel mondial, de 3 procente pe an. În 30 de ani de 2,4 ori o să fie mai mare consumul. Dacă o să avem de unde. Ştiu că e un film lung dar e o lecţie pe care nu trebuie s-o uitaţi niciodată. Niciodată.



Avem viitorul la îndemână. Noroc cu criza.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Şelaru

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP