joi, 25 martie 2010

Bogdan Glăvan: Guvernul în ţara minunilor: 3 previziuni fanteziste

Mulţi cred că România este ţara tuturor posibilităţilor (nu în sens liberal, desigur), iar prin programul de convergenţă trimis la Bruxelles guvernul Boc parcă a încercat să-i convingă şi pe alţii de acest lucru. Ce minuni ne propune programul?

România este singura ţară din lume în care cumularea deficitelor bugetare duce la păstrarea constantă a datoriei publice. Dacă experţii guvernamentali ar fi putut face o vrajă, sunt convins că ar fi încercat să ne convingă că datoria publică a României este tot de 15% din PIB, cât era în 2008, în ciuda împrumuturilor consistente pe care autorităţile le contractează lună de lună. În plus, împrumutul contractat de la FMI nu este contabilizat, pe motiv că el este contractat de BNR (probabil BNR este însărcinată să asigure plata salariilor şi a pensiilor, iar eu încă nu am aflat). Ştergerea a circa 15% din PIB este o eroare de omisiune sau de „comisiune”?

România este unică prin faptul că rata şomajului se va reduce în acest an. Guvernul american, care este începător în arta magiei prognozelor, estimează creşterea ratei şomajului la 10% în acest an şi la 11,5% anul viitor. Atenţie, este vorba de o ţară care a ieşit din criză! În schimb, pe planeta România – unde perspectivele creşterii economice sunt relativ sumbre – şomajul se va reduce.

În programul de convergenţă se prevede un deficit de cont curent de circa 5% din PIB în următorii 3 ani şi un deficit bugetar mediu de 4% din PIB. Aceasta înseamnă că, practic, intrările de capital străin anticipate în anii următori vor avea ca destinaţie finanţarea deficitului bugetar, în vreme ce sectorul privat va trebui să… crească (uitasem!) exclusiv pe baza economisirilor proprii. De aşa ceva nu am mai auzit în istoria economică, nici a României nici a altei ţări. Este normal ca într-o ţară emergentă să profite de economiile altora şi să aibă acumuleze capital productiv pe baza investiţiilor străine (adică, a deficitului de cont curent). În România mai ales, datorită „modelului de dezvoltare” experimentat cu vârf şi îndesat în perioada guvernelor Văcăroiu şi Tăriceanu, creşterea economică a intensificat întotdeauna importurile, deci deficitul de cont curent. Însă guvernul ne asigură că nu aşa vor sta lucrurile – drept pentru care ţin să îi asigur la rândul meu că au prevăzut o anomalie economică. Mai mult, conform datelor oficiale, înţelegem că atragerea de capital străin va fi aproape în totalitate utilizată de către sectorul public – ceea ce arată perfect ce înseamnă economie funcţională de… cumetrie.

Cu aşa previziuni, mai miră pe cineva reacţia Comisiei Europene?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: De ce nu avem ghişeu unic de depunere a contribuţiilor la buget? Pen`că ne costă 75 mil. USD şi nu avem banii ăştia

Asa arata datele pe care i le-a trimis dl. Boc intr-o scrisoare oficiala trimisa lui Geoana.

Nu avem 75 de milioane de euro pentru ca nu stim sa facem economii, taind din alte cheltuieli inutile sau pentru ca masura ar duce oare si la disparitia unor functionari?

Oare nu am avea mai mult de castigat daca am avea acel ghiseu unic decat am avea de pierdut lamentandu-ne ca nu avem bani? Cat pierdem atunci cand nu stim sa castigam?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Cum combate guvernul criza? Scade investiţiile şi creşte sumele alocate asistenţei sociale!

Aratam cu putin timp in urma faptul ca in ultimii ani, indiferent de orientarea partidului aflat la putere politicile publice au fost de stanga, detalii despre discutia respectiva gasiti aici.

Astazi, ministerul de finante a dat publicitatii executia bugetara pe primele doua luni ale acestui an, iar cifrele arata ca sumele alocate asistentei sociale au crescut cu 17.6% comparativ cu primele doua luni ale anului trecut, ceea ce inseamna ca 46.4% din totalul veniturilor incasate la bugetul general consolidat s-au dus pe asistenta sociala. In 2009, ponderea era de “doar” 40.8%.

In ceea ce priveste cheltuielile de personal, acestea au scazut cu 0.7% insa datorita faptului ca veniturile totale la buget au scazut cu 3% (deci mai mult), ponderea cheltuielilor de personal a crescut de la 29.8% anul trecut la 31.1% acum.

Ce mai ramane pentru restul cheltuielilor? O suma echivalenta cu 22.5% din venit, la care se adauga deficitul bugetar. Insa, deficit bugetar inseamna cresterea datoriei publice si majorarea cheltuielilor cu dobanzile, astfel ca tot ce cheltuim acum peste venituri vom fi nevoiti sa dam inapoi la un moment dat, plus dobanda de rigoare.

Mai jos evolutia ponderii cheltuielilor cu asistenta sociala si de personal, click pe grafic pentru detalii.



Per total, in primele doua luni din 2010 deficitul bugetar a crescut comparativ cu 2009 (5.8 mld lei versus 3.3 mld lei) insa surpriza: desi deficitul bugetar a crescut cu 74.5%, cheltuielile de capital s-au prabusit, acestea scazand cu 34.4% sau 200+ milioane euro fata de perioada corespunzatoare a anului trecut.

In graficele de mai jos gasiti evolutia lunara a veniturilor si cheltuielilor bugetare in ultimii 4 ani. In februarie 2010 veniturile au fost ceva mai mari decat in februarie 2009, insa la ce bun daca tot banii (si mai mult decat atat) au fost alocati protectiei sociale? Probabil guvernul a inteles sa lupte impotriva crizei prin cresterea consumului, nu prin cresterea sumelor alocate investitiilor.



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Cum se dădeau credite în România exuberanţei iraţionale (I)

Intr-o banca, la fel ca in orice alta institutie, au loc doua mari tipuri de control. Intern, facut de inspectorii institutiei si extern, din partea BNR. De regula, cel intern se face cu mare atentie, pentru a preveni hibele celor care ar putea fi descoperite de oamenii d-lui Nicu Cinteza.
Iata cum arata un raport care sintetiza modul in care banca a acordat credite. Suntem in anul de dinaintea punctului maxim al crizei din Romania.
Ce au descoperit inspectorii? Citez “- lipsa cerere client sau cerere ulterioara aprobarii”, con tracte cu termen de valabilitate de o luna, date eronate despre clienti, contracte fara semnatura clientului, deturnarea sumelor din contractul de credit si utilizarea in alte scopuri.
Mostra de raport de analiza sau aici, o alta mostra.

Extrase

PROCES VERBAL DE CONTROL

OBSERVATII SPECIFICE PENTRU FIECARE DOSAR DE CREDIT VERIFICAT

… COMPANY SRL – Scoring
21.000 Ron cu BO
• procedural: conform procedurilor. Documente neconformate cu originalul.
• risk: ok.
• Concluzie: risc confortabil.

… TRADING – Scoring
38.000 Ron cu BO
• procedural: conform procedurilor.
Bilant prost denominat. Suma foarte mare (55.764 RON) in contul 462 “Creditori Diversi”. Unele documente neconformate cu originalul.
• risk: ok.
• Concluzie: risc confortabil.


…. COM IMPEX – Scoring
35,000 Ron cu BO
• Unele documente neconformate cu originalul. Nu are interogare CIP si CRB la ultima perioada.
• risk: A inregistrat un incident major in CIP exact cu cateva luni inainte de data aprobarii.
Firma face parte dintr-un grup de companii, o diminuare a riscului ar fi fost un BO avalizat si de firma din grup.
Firma din grup nu are activitate, cf. bilantului

….. TRADING – Scoring
40,000 Ron cu BO
• Unele documente neconformate cu originalul. Lipseste CRB si MF pentru firmele din grup: …. SRL si …SRL si de asemenea lipseste CIP pentru prima dintre acestea. Mai exista o firma in grup, ramasa neidentificata.
• risk: marja comerciala foarte mica, risk de grup ridicat
• Concluzie: risc mediu.

Unele firme din grup sunt deja dizolvate

… SRL – Scoring
6,000 Ron cu BO
• procedural: conform procedurilor. Unele documente neconformate cu originalul.
• risk: ok
• Concluzie: risc confortabil.


F… SRL – Cabinete medicale standard
30,000 Ron cu BO
• procedural: conform procedurilor.
• risk: ok
• concluzie: risk confortabil.

In fisa de produs se spune ca se face verify. CRB pentru imprumutat si garant avalist. Nu s-au mai facut

D….SRL
15,000 Ron cu BO
• procedural: situatie clienti si furnizori, credite si leasinguri, mijloace fixe, firme din grup necompletate. Au fost introduse doar doua seturi de situatii financiare in excel, nu trei. Cererea de credit nu are data. Unele documente neconformate cu originalul.
• risk: risc de lichiditate, echipamentele au fost finantate din surse pe termen scurt. Risc de grup – o firma din grup neidentificata – E…. Pentru aceasta firma nu avem la dosar CIP, CRB, RECOM.
• concluzie: risk mediu.


Cererea are nr. si data(prima pagina), firma a fost infiintata ulterior datei cererii creditului


A… SRL – Credit pentru echipament

20.294 Ron garantat gaj pe autovehicul
• Unele documente neconformate cu originalul.situatia furnizorilor la decembrie 2005 si februarie 2006 nesemnata si nestampilata.
• Risk: credit dat pe analiza informala. Cash flowul prezinta pierdere. Financiar firma inregistreaza pierdere.
• Concluzie: riscul capacitatii de rambursare nu a fost eliminat. Creditul a fost acordat pe baza altor considerente decat acoperirea ratei din profit. Grad de risc mediu.


…SRL – Linie de credit
15.000 Ron garantat cu BO.
Fara acord CRB, nu exista copie dupa acordul CRB in acest doar.
• Risk: Firma are multa marfa pe stoc si sume mari de incasat de la furnizori, deci firma nu prea vinde.

• Concluzie: riscul mediu.

In unele cazuri, documentele au fost intocmite ulterior, pentru ca inspectorii BNR sa nu le sara in cap. Nu asta este insa problema, ci usurinta cu care se dadeau credite. Cum sa nu observe nimeni ca o firma depunde o cerere de credit care i se si aproba, inainte ca respectiva companie sa se infiinteze?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Daniel Cazangiu: Bilanț

În curând site-ul "scenarii economice" împlinește 1 an.

Știu că există o mică comunitate de cititori creată în jurul acestui blog, și de asemenea o serie de alte site-uri care preiau informații sau care au considerat utilă prezența unui link în lista lor de bloguri.

Până acum am încercat să analizez fenomenul economic din mai multe unghiuri de vedere, în special cele legate de percepțiile, atitudinile și comportamentele oamenilor.

Pretenții avem cu toții, la fel și nevoie de informație de calitate. Consider că este momentul oportun pentru a lansa un sondaj printre cititori, scopul principal fiind acela de a afla părerea lor despre site; dacă aveți sugestii puteți să postați la rubrica de comentarii sau pe mail. Sondajul va fi deschis până pe 31 martie, iar concluziile și schimbările le voi anunța ulterior.

În final, vă invit să ascultați trei artiști pe care am avut plăcerea să-i filmez în Praga acum câțiva ani.



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Daniel Cazangiu

Lucian Davidescu: 10 mituri despre avioanele de luptă

Cum aruncă România cu bani fără să știe exact ce primește în schimb



Contractul de înzestrare a aviației s-a încheiat cu o decizie proastă. Nu pentru că e vorba de F-16, putea fi la fel de bine oricare altul. Nici nu contează.
Ci pentru că, mai ales acum, trebuia să conteze doar offset-ul, adică investițiile aduse în economie. În Polonia, cei 3,5 miliarde de dolari dați pe 48 F-16 noi în 2003 au adus înapoi investiții de 180!%.

Cât vor aduce înapoi cele 1,3 miliarde de dolari date pe modernizarea a 24 de avioane vechi? Un scut și, deocamdată, cam atât. Legea offset-ului acordă un multiplicator de 10 pentru granturi, așa că e de ajuns să evaluăm carcasele la 130 de milioane și… gata off-set-ul.

Un lucru ar trebui să fie destul de limpede. Acum, România nu are o forță aeriană funcțională, așa că orice e mai bun decât nimic.

Pe de altă parte, nicio soluție nu e perfectă tehnic, un motiv în plus să conteze doar offsetul. Miturile:

1. MiG-21 a ajuns la capătul puterilor, e urgent să schimbăm avioanele.
Nu tocmai!
Pentru că, de fapt, nu avem avioane. MiG-21 servește drept avion de instrucție supersonic și cam atât. Poate să facă doar poliție aeriană, adică să amenințe câte un avion civil rătăcit. Nu-i o chestiune de viteză, nici de vârstă, nici de vechime. Pur și simplu, MiG-21 nu a fost echipat la modernizare și cu rachete de rază medie.

2. MiG-29 era cea mai bună variantă.
Complet fals! (propaganda rusească încă mai funcționează).
Da, MiG-29 era un avion frumos. Însă în România nu avea radar adevărat, sistem de bruiaj, rachete decente și piese de schimb. În 2003, când a fost tras pe margine, din cele 18 mai zburau când unul, când două.

3. F-16 sunt foarte vechi, pe cale să fie scoase din uz.
Exagerat!
E ca și cum ai spune că Volkswagen Golf e o mașină veche de 35 de ani. Întrebarea este, evident, care Golf: 1 sau 6?
SUA, care are avioane contemporane cu Golf 4, vrea să le păstreze încă 15 ani. Polonia – Golf 5 (Block 50) și Emiratele Arabe Unite – Golf 6 (Block 60) le vor ține cel puțin 30 de ani.

4. Gripen erau avioane noi.
Nu chiar!
Oferta de bază era formată din aparate vechi de până la 10 ani, care au dotat aviația suedeză și care ar trebui upgradate pentru noi. Suedezii vor să scape rapid de ele, pentru că și-au redus planurile militare, dar caută cumpărători ca să-și recupereze o parte din bani.
Există și varianta Gripenurilor noi, care sunt însă mult mai scumpe.

5. Eurofighter erau scumpe dar bune.
Parțial!
Adică asta își propuneau. Și au și un calendar pentru realizarea obiectivului. Doar că, deocamdată, nu sunt complet funcționale. În plus, la fel ca în cazul Gripen, am fi cumpărat avioane din primele loturi pe care țările din program le consideră surplus și pentru care trebuie să găsească clienți pe cont propriu. Marea Britanie a găsit în Arabia Saudită, Italia a căutat la noi.

6. Rafale
Doar gratis!
Francezii au ales să meargă pe drumul lor și să facă la ei acasă un avion slab dar scump, știind că nu le va fi util niciodată. Până acum, n-au reușit să exporte nimic iar singurul motiv pentru a-l cumpăra ar fi un preț îngrozitor de mic sau un offset teribil de mare.

trong>7. Sukhoi-37 este cel mai tare, bate tot
O glumă proastă!
Au fost făcute două cu totul. Au făcut puțin show, după care au fost reduse ca standard la Su-35. Un singur lucru este cert despre gama Sukhoi. E mai bun decât Mig-29, din care a doborât câteva în Eritreea. Un alt lucru este sigur: Le-a doborât de aproape. Până acum, nu s-a demonstrat practic dacă avioanele rusești au într-adevăr sisteme funcționale (rachetă+radar) de rază medie.

8. F-22 e mai eficient, îți faci treaba cu două
Și marmota le pilotează!
SUA nu exportă F-22. Repet. SUA nu exportă F-22. Dacă o va face, va fi doar pentru Japonia sau Australia. Până atunci, SUA nu exportă F-22.

9. JSF este miza, ce luăm acum e doar o etapă de tranziție.
Greu de crezut!
JSF nu va fi disponibil pentru România în mai puțin de 20 de ani. Dacă avem bani și dacă proiectul nu ia vreo pauză. Dacă se întâmplă, putem ajunge la 30 de ani, adică durata de viață a unor avioane noi.

10. IAR-99 e grozav. Puteam să producem în România un avion mulțumitor, să dăm locuri de muncă și să creștem economia.
Treziți-vă!
IAR-99 funcționează cu un motor Rolls-Royce Viper fabricat sub o licență veche de 60 de ani! Atât poate industria aeronautică românească.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

Dan Popa: Când Europa se ceartă, dolarul se întăreşte. Cine urcă cursul monedei americane şi ce efecte are un dolar puternic?

Dolarul american si-a pastrat valoarea si in perioada de criza din cauza valorii sale de refugiu si a acumularii de rezerve valutare ale catorva banci centrale mari (China printre ele, desigur). O vreme si-a schimbat tendinta, depreciindu-se, dupa care a revenit iar pe apreciere, dar din alte cauze, mai sanatoase: fluxurile de investitii catre SUA. Cearta din Europa ii face pe investitori sa “substituie” in portofoliile lor euro cu usd.



Unul dintre motive este cresterea economica mai lenta din Europa fata de SUA si vulnerabilitatile economiilor europene.
Nu e singurul argument- mai trebuie luate in calcul si legaturile dintre China si tarile exportatoare de petrol. Ca tot veni vorba de China, ea ar putea inversa usor cursul dolarului daca tendinta de crestere a rezervei valutare prin cumpararea de dolari se inverseaza.



are sunt efectele unui dolar mai puternic? Pai in primul rand, o reducere a lichiditatii din piata sau mai corect o incetinire a cresterii ei. Cand ai o moneda tare, esti tentat sa iesi la shopping. Iesind la cumparaturi, cererea in crestere scumpeste bunurile. Dobanzile urca si ele, creditul se scumpeste la randul lui. Asta ca sa nu mai vorbim despre efectul aprecierii asupra exporturilor.



Dolarul nu este doar moneda Statelor Unite, ci si a Orientului Mijlociu, Hong Kong sau mai nou, China contureaza o zona a dolarului.Iar dezechilibrele interne din aceste zone adiacente nu au efecte asupra cursului USD. S-a si vazut acest lucru mai ales in ultimii ani. Cand China vrea sa-si stabilizeze cursul monedei proprii (si asta se intampla de cate ori are un excedent comercial cu SUA care nu e compensat de un flux financiar dinspre chinezi spre americani), banca centrala cumpara active in dolari. Adica acumuleaza rezerve de schimb in moneda americana. Numai in trimestrul al doilea 2009, aceste acumulari au fost de 177 miliarde de dolari, potrivit datelor pe care le am.



Toata lumea castiga, ceea ce ma face sa cred ca aceasta stare de lucru ar putea dura. China, ca si celelalte economii emergente din zona, evita astfel franarea productiei (datorate pierderii de competitivitate suferite in perioadele de apreciere a monedelor proprii in fata dolarului); tarile din Orientul Mijlociu (producatorii de petrol) isi mentin astfel valoarea veniturilor din petrol, iar de cealalta parte, SUA isi poate finanta linistita la dobanzi “calme” deficitele public si comercial.

Sigur ca dintr`un anume punct de vedere, ceea ce se intampla este inetic. SUA profita de de rolul dominant al propriei monede pe diferitele piete mondiale.

Dar din punctul de vedere al Europei, este evitata o catastrofa economica. Ganditi`va unde s`ar ajunge daca raportul euro/dolar ar ajunge de la nivelul de azi (circa 1.40) la un 1,80 de pilda.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Ce interes au europenii să oprească scăderea euro?

De la inceputul anului euro a pierdut 7.1% in fata dolarului, iar in ultimele sase luni devalorizarea monedei europene a fost de 9.2%. Care ar fi cauzele deprecierii euro?

Datoriile mari inregistrate de unele dintre tarile europene, deficitele bugetare scapate de sub control si lipsa unei decizii in ceea ce priveste ajutorarea grecilor ar fi tot atatea motive pentru ca trendul de depreciere al monedei europene sa continue, insa astazi as vrea sa abordam problema din alt unghi: de ce ar interveni acum europenii pentru a isi sustine moneda?

Sa aruncam o privire asupra evolutiei schimburilor comerciale dintre SUA si tarile zonei euro (EU-16): in ultimii 10 ani, europenii au inregistrat excedente comerciale masive in relatia cu americanii, valoarea record fiind atinsa in 2006, cand excedentul comercial a ajuns la 73.5 miliarde euro.

Dupa 2006 insa, au inceput sa devina vizibile efectele deprecierii masive a dolarului in fata euro, astfel ca pe fondul scumpirii produselor europene pe piata americana si ieftinirii produselor americane pe piata europeana, in 2009 deficitul comercial a scazut la jumatate fata de 2006, ajungand la 35.7 mld euro.

Practic, anul trecut EU-16 a inregistrat cel mai mic excedent comercial din ultimii 9 ani, detalii mai jos, click pe grafic pentru marire.



Daca intram si mai mult in detalii, observam ca 70% din excedentul comercial este generat de Germania, tara care nu are in acest moment niciun interes sa opreasca deprecierea euro.

In 2009, excedentul inregistrat de Germania in relatia cu SUA (25 mld euro) a scazut cu 32% fata de 2008 si cu 41% fata de 2006, evolutie care pentru o economie ce traieste practic din exporturi este total nefavorabila.

In ultimii ani, americanii au aplicat cu succes politica dolarului slab sporind astfel competitivitatea companiilor exportatoare, iar efectul acestei politici s-a vazut in reducerea la jumatate a deficitului comercial in relatia cu EU-16.

De ce nu ar aplica acum europenii aceeasi politica in relatia cu SUA, in scopul recastigarii terenului pierdut dupa 2006?

Evolutia cursului euro/dolar se poate observa in graficul de mai jos. Anul trecut pe vremea aceasta, pesimistii spuneau ”dollar is doomed”. Acum, acelasi lucru se spune despre euro….



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP