luni, 29 martie 2010

Bogdan Glăvan: BNR – ce faci cu dobânda noastră?

M-am gândit să încep cu această întrebare parafrazând imperfect titlul cărţii lui M. Rothbard „Ce le-a făcut statul banilor noştri?” Totuşi, rata dobânzii este în esenţă un fenomen social; ea izvărăşte din preferinţa indivizilor pentru prezent, din preţul pe care ei îl pun “aşteptării” sau amânării consumului. Nimeni nu este dispus să renunţe la 1 leu pe care îl are astăzi; dar dacă ni se oferă un preţ acceptabil, adică o dobândă, atunci putem decide să ne amânăm cheltuielile pentru o vreme.

Este important de înţeles că rata dobânzii nu este un fenomen monetar. Dobânda există independent de contextul monetar. Dacă mâine ne-am trezi fără bani, economisirea-investirea respectiv relaţiile de creditare tot ar exista. E drept, apariţia monedei a facilitat mult dezvoltarea pieţei creditului, însă la fel de mult a facilitat extinderea diviziunii muncii în general. Poate e inutil să accentuez acest lucru, însă mi se pare că atât de mulţi oameni echivalează dobânda cu preţul banilor încât trebuie spus clar şi limpede: dobânda este un fenomen real, nu monetar.

În sistemul monetar-financiar actual – bazat pe monedă discreţionară şi monopol asupra producţiei de bani – rata dobânzii este manipulată permanent prin politica monetară. Atunci când autorităţile cred că creditul este prea scump, ele decretează ieftinirea dobânzii. Aşa s-a întâmplat şi astăzi, când BNR a redus rata dobânzii de politică monetară la 6,5%. Motivul? Ea crede că dobânzile la depozite şi credite sunt prea ridicate. Mai exact, aşa cum Mugur Isărescu a precizat în mod repetat, rata dobânzii la depozite ar trebui să fie doar cu 1% peste rata inflaţiei.



Ceea ce ridică două mari probleme. În primul rând, este în întregime justificat să reacţionăm la aserţiunea de mai sus cu un simplu What? De unde până unde o rată reală a dobânzii de 1% este considerată normală? Poate că eu nu am citit suficient sau poate că domnul guvernator este un prea talentat ghicitor (deşi maniera în care a ratat ţinta de inflaţie în ultimii ani nu prea ne îndeamnă să credem aşa ceva). În orice caz, am aştepta de la guvernatorul BNR să ne spună şi de ce rata reală a dobânzii trebuie să fie fix 1%. În absenţa acestei motivări, cred că e bine să vă înştiinţez în legătură cu maniera în care mi-a explicat acum câţiva ani un membru al CA al BNR, la un curs de politică monetară, factorii care stau la baza modificării acestei politici: a ridicat din umeri. Imaginaţi-că că această persoană vota scăderea/creşterea ratei dobânzii!

În al doilea rând, nu pot trece cu vederea că Mugur Isărescu este inconsecvent, lucru pe care l-am explicat aici. Nu mai demult de acum câţiva ani rata dobânzii era cu aproape 10% peste rata inflaţiei, iar de la BNR nimeni nu ţinea cursuri despre rata corectă a dobânzii.

În al treilea rând, când vorbeşte de rata inflaţiei guvernatorul se referă la IPC. Însă IPC este doar o medie, o estimare a creşterii preţurilor, complet ridicolă pentru mulţi români. Eu unul nu am impresia că scăderea puterii de cumpărare a leului este de doar 3,5% (ţinta de inflaţie pe anul în curs), nici măcar 4,5% (ţinta plus marja de eroare), ci mai mult. Aşa că dacă băncile ajung să îmi remunereze economiile cu o rată a dobânzii de 4,5%-5,5% le voi spune simplu „Adio!” Adevărul este că chiar şi o rată a dobânzii de 6% este real-negativă pentru foarte multă lume, mai ales (cred) pentru românii care locuiesc în mediul urban, plătesc întreţinere, merg cu maşina şi se aprovizionează cu brânză-lapte-carne-ouă de la hipermarket, nu de la animalele din gospodăria proprie (din balcon, eventual).

Aş mai putea adăuga multe. Bunăoară, cine poate crede că rata dobânzii la leu poate să fie egală cu rata dobânzii la euro (guvernul risk-free Boc s-a împrumutat recent cu 5%)? Dar poate că nu e bine să insist. Cu cât BNR pompează mai mulţi bani şi scade mai mult rata dobânzii, cu atât eu câştig mai mult la bursă. Leii pe care îi adaugă la masa monetară sunt lei adăugaţi la valoarea portofoliului pe care îl deţin. Cu cât expansiunea creditului este mai mare, cu atât omul de rând este expropriat prin inflaţie, cu atât eu câştig. Banii emişi de BNR ajung în buzunarele pensionarilor sau ale minerilor prea târziu, abia după ce eu îmi voi fi marcat câştigul. Creditul bancar ieftin va genera două consecinţe: pe de o parte, unii vor trăi cu impresia că devin stăpâni pe vreo maşină de spălat, televizor sau locuinţă (până când vor creşte ratele); pe de altă parte unii chiar se îmbogăţesc fără să mişte un deget, în virtutea faptului că inflaţia e în favoarea lor. Cei care „produc” sunt impozitaţi, cei care „deţin” sunt avantajaţi. Go ahead.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Ion Radu Zilişteanu: Criza grecească, o binefacere pentru bănci

După cum anunţă ziarul francez Le Figaro, în aceste zile, pentru refinanţarea datoriei externe, Grecia a fost nevoită să lanseze o emisiune de obligaţiuni în valoare de 5 mld.€ cu o maturitate de 7 ani şi cu un randament de 6% pe an. Dată fiind promisiunea de susţinere a Greciei din partea ţărilor din zona euro, marile bănci internaţionale au perceput această emisiune pozitiv şi au subscris 7 mld.€, ceea ce reprezintă o supra-subscriere de 40%.

Pentru această emisiune de obligaţiuni, Grecia a mandatat următoarele bănci: Société Générale Corporate & Investment Banking (Franţa), ING (Olanda), Alpha Bank şi Emporiki (Grecia) şi Bank of America - Merrill Lynch (SUA).

Băncile europene împrumută Grecia cu o dobândă de 6% pe an şi se împrumută de la Banca Centrală Europeană la o dobândă de 1% pe an, ceea ce reprezintă un diferenţial atrăgător.

Precedentele emisiuni de obligaţiuni ale Greciei, emise în 25 ianuarie şi 4 martie 2010, au fost supra-subscrise cu 400%.

Până la sfârşitul lunii mai 2010, Grecia trebuie să obţină 20 mld.€ din împrumuturi pentru plata datoriei externe.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Două dintre cele mai mari bănci canadiene urcă de mâine dobânzile la ipotecare. Who`s next?

Doua dintre cele mai importante banci canadiene au anuntat cresterea dobanzilor la creditele ipotecare incepand de maine (marti). E vorba de Royal Bank of Canada si de TD Bank. Cresterile nu sunt mari, de 0,6% (adica o dobanda nominala de 5,85%), dar analistii spun ca e o miscare pe care ar putea-o urma si alte institutii de credit de dincoace de ocean.
Vorba plutonierului meu din armata (arma Geniu, Brasov), “sa n-avem vorbe”.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Pe scurt despre dobânda BNR şi numărul autorizaţiilor de construire

Dobanda de referinta: Consiliul de Administratie al BNR a hotarat astazi reducerea dobanzii de referinta de la 7% la 6.5%, astfel ca in acest moment dobanda de referinta a ajuns la un nou minim istoric, detalii alaturat.

Analistii se asteptau la o asemenea miscare astfel ca leul nu s-a devalorizat iar bursa nu a crescut, semn ca piata a incorportat deja decizia BNR in cotatii.

Maine vom afla cum au evoluat dobanzile la credite in februarie, iar eu voi reveni cu un articol mai detaliat privitor la influenta dobanzii de referinta asupra dobanzilor la credite.

Numarul autorizatiilor de construire: conform INS, in luna februarie 2010 s-au eliberat 2,272 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 19,3% faţă de luna ianuarie 2010 şi în scădere faţă de luna februarie 2009 cu 39,2%.

În perioada 1.I – 28.II.2010, s-au eliberat 4176 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 32,7% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, detalii alaturat.

Din buletinul de conjunctura publicat astazi de catre INS aflam ca, in urmatoarele trei luni, managerii din constructii se asteapta in continuare la reducerea activitatii si a numarului de salariati in raport cu perioada anterioara, desi in mod normal activitatea ar trebui sa creasca pe fondul imbunatatirii conditiilor meteorologice.

In constructii lucrurile merg prost, iar luminita de la capatul tunelului inca nu se vede.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Ce spune BNR prin reducerea dobânzii cheie:”Domnilor Boc şi Vlădescu, vă mai dăm o mână de ajutor!”

Asa ar trebui interpretat comunicatul BNR in care anunta reducerea dobanzii cheie la 6,5%, cel mai mic de la Revolutie incoace, cum bine observa colegul meu Dragos Comache. Se stie de la viceguvernatorul Cristi Popa: ca sa cobori dobanda cheie trebuie sa ai conditiile monetare in sens larg, care includ RMO, includ gestiunea ferma lichiditatii si care trebuie sa conduca la ancorarea anticipatiilor inflationiste, basca la revenirea inflatiei pe traiectoria programata. In acest moment o scadere mai mica a dobanzii de politica monetara nu s-ar fi dus unde ii intereseaza pe bancherii centrali: in reducerea dobanzilor la creditele noi. Ca acolo o doare pe BNR in mod special.

Practic, bancile scadeau dobanzile ardeleneste, mult mai lent decat in ritmul impus de BNR. Asta ca sa nu mai spunem de faptul ca majoritatea bancilor si-au umflat marjele de dobanda, ca sa treaca mai usor prin criza. Credite noi nu prea mai dau de teama, spun cei de la ING intr-un raport. Asistam chiar la un paradox, dar despre asta, cu alta ocazie.

In comunicat, BNR mai spune ceva. Ca da o mana Finantelor, care se descurca greu tare cu banii, iar scaderea dobanzii cheie este favorabila pentru titluri de stat pentru care dinamica ratelor de dobanda pe termen scurt pare determinanta.

Reducerea de 50bp a ratei de dobanda de politica monetara ar duce la scaderea ratei de dobanda a facilitatii de depozit la 2,5% iar ratele de dobanda pe termen scurt ar putea sa se indrepte catre acest nivel.

Calendarul emisiunilor titlurilor de stat pentru luna aprile va fi probabil publicat in curand. ING estimeaza ca valoarea titluri de stat ce ajung la scadenta in aceasta luna este una dintre cele mai scazute din acest an. Insa, deoarece veniturile bugetare s-au situat sub asteptari in primele doua luni ale anului si unele din cheltuielile din luna martie este posibil sa fi fost amanate pentru aprilie pentru a atinge tinta de deficit pentru primul trimestru, se poate ca suma pe care MF intentioneaza sa o atraga din piata in luna aprile sa nu fie cu mult mai mica decat cea de 4 miliarde de lei anuntata in martie.

Am sa caut mai incolo ca acum nu gasesc un text in care calculasem delayul cu care se transmit deciziile BNR pe piata creditului. Cum il gasesc, cum il pun.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: BNR a redus dobânda de politică monetară la 6,5%, un nou minim istoric

Într-un comunicat mult mai scurt decât de obicei, BNR a anunţat deciziile Consiliului de Administraţie în şedinţa ordinară de astăzi dedicată politicii monetare. Deciziile comunicate sunt:

* Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5 la sută pe an de la 7,0 la sută, începând cu data de 30 martie 2010;
* Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
* Menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

În acelaşi timp, dobânda la facilitatea de creditare a devenit 10,5%, iar dobânda la facilitatea de depozit 2,5%.

Reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale până la 6,5% conduce al un nou minim istoric, aşa cum se poate vedea aici.

La începutul anului 2010, dobânda de politică monetară era de 8%. În şedinţa de politică monetară din 5 ianuarie 2010, dobânda cheie a fost redusă la 7,5%, iar în şedinţa din 3 februarie 2010 la 7%. Actuala măsură este cea de-a treia reducere consecutiva a dobânzii cheie.

De semnalat faptul că membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) au anticipat corect măsurile de politică monetară luate de CA al BNR.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Ca şi statul român, Romtelecom vrea să stoarcă bani din orice

Romtelecom pare a fi în suferinţă. Iată ce mesaj am primit pe adresa de e-mail a unei firme la care sunt asociat:

Prin intermediul serviciului MyAccount pe care l-aţi contractat de la Romtelecom, aţi beneficiat şi de vizualizarea în meniul Facturi, a listei apelurilor efectuate, fără costuri suplimentare.

Începând cu data de 26 aprilie 2010, vizualizarea listei apelurilor prin intermediul aplicaţiei MyAccount va fi posibilă numai în cazul în care solicitaţi serviciul "factură detaliată" conform tarifelor în vigoare. Detalii complete puteti obţine apeland gratuit 1930.

În ultima vreme, Romtelecom părea a se fi desprins de încremenirea în proiect care a caracterizat compania multă vreme, în buna tradiţie a dominaţiei monopoliste pe care a exercitat-o ani buni în telefonia fixă. Scriam aici despre încercările semi-eşuate ale Romtelecom de a se moderniza. În această linie se încadrează şi MyAccount, aplicaţie on line care îţi permite să vizualizezi facturile, plăţile, tipul de serviciu şi opţiunile suplimentare. La prima vedere, un serviciu modern şi normal în aceste vremuri de avânt tehnologic. A impune accesarea listei proprii de apeluri contra cost mi se pare un semn de mare suferinţă, de incapacitate managerială, lipsă a viziunii şi de îndepărtare a clienţilor.

Am încercat să găsesc pe site-ul Romtelecom cât costă factura detaliată ca serviciu suplimentar. Nu am reuşit. Cel puţin nu la servicii pentru persoane juridice. Ca să nu mai vorbesc de faptul că Romtelecom, ca şi alţi furnizori de servicii în telecomunicaţii, practică tarife diferenţiate pentru persoane fizice şi juridice, pentru servicii similare.

Mă gândesc serios să apelez la portabilitate.

Actualizare: Le-am semnalat celor de la Romtelecom acest articol prin Twitter. Sunt curios dacă se vor obosi să comenteze ceva.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Cristian Orgonaş: Ne îndreptăm spre un deficit bugetar record în 2010

Conform datelor Ministerului de Finante, in primele doua luni din 2010 deficitul bugetar a ajuns la echivalentul a 1.08% din PIB-ul prognozat pentru acest an, cifra fiind mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut, cand deficitul bugetar a fost de doar 0.7%.

Pentru 2010 guvernul are o tinta de deficit de 5.9%, in scadere cu 1.5% fata de 2009 insa daca ne uitam la cifrele pe ianuarie si februarie, intelegem ca atingerea acestei tinte va fi extrem de dificila si asta din trei motive:

1. Incasari-cheltuieli: cel putin pana in acest moment, veniturile la buget au fost mai mici iar cheltuielile mai mari decat cele de anul trecut, astfel ca deficitul bugetar in loc sa scada, a crescut.

Ce inseamna asta? Inseamna ca in ultimele zece luni din acest an, guvernul nu numai ca trebuie sa respecte prognoza initiala, ci trebuie sa si corecteze derapajul din primele doua luni.

In graficul de mai jos se poate observa evolutia deficitului bugetar in perioada 2007-2009 si in primele doua luni din 2010. Este evident faptul ca linia rosie se afla in “partea gresita” a graficului, iar prognoza nu este deloc incurajatoare.



2. Valoarea PIB: la constituirea bugetului, guvernul a luat in calcul un PIB de 538.9 miliarde lei, in crestere nominala cu 9.7% fata de 2009, tinta care probabil se va dovedi optimista, astfel ca in lunile urmatoare este posibil ca prognoza legata de evolutia PIB sa fie ajustata in jos.

Ce inseamna asta? Inseamna ca odata cu scaderea bazei de raportare (respectiv a PIB-ului) si cheltuielile trebuie reduse suplimentar fata de reducerea generata de punctul 1.

Din acest punct de vedere, probabil ca guvernul va apara cu dintii in fata FMI valoarea PIB prognozata initial, chiar daca la un moment dat va deveni evident faptul ca cifrele nu sunt realiste.

Sa nu uitam ca anul trecut in ianuarie, guvernul a prognozat pentru 2009 un PIB de 579 miliarde lei, a scazut prognoza la 531 mld lei in februarie, apoi la 497 mld lei in septembrie, pentru ca pana la urma PIB-ul sa fie de 491.3 mld lei.

Pentru a sumariza – daca guvernul va modifica PIB-ul prognozat pentru 2010, modificarea nu poate fi decat in jos.

3. Managementul cheltuielilor publice: pe vremea guvernarii liberale, cea mai mare parte a deficitului bugetar era realizat in ultimele doua luni (fapt vizibil pe graficul de mai sus), astfel ca guvernului Boc i-a fost relativ usor anul trecut sa tina deficitul sub control prin reducerea cheltuielilor in noiembrie si decembrie.

In 2010 reducerea suplimentara a cheltuielilor va fi foarte greu de realizat, mai ales daca tinem cont ca la sfarsitul lui 2009, guvernul a economisit aproape jumatate de miliard de euro obligandu-i pe bugetari sa isi ia zile de concediu fara plata.

Ce va face dl Boc in a doua jumatate a anului daca deficitul bugetar va scapa de sub control? Va cere din nou bugetarilor sa intre in concediu fara plata? Va taia si mai mult de la investitii? Va bate cu pumnul in masa FMI cerand cresterea deficitului?

PS: cred ca sunt 20-30% sanse ca deficitul bugetar sa nu depaseasca 5.9% anul asta. Dar se mai intampla si minuni….

Citeste si: Cum combate guvernul criza? Scade investitiile si creste sumele alocate asistentei sociale.

Despre acelasi subiect a scris si Bogdan Glavan.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Şelaru: Care e rata şomajului

"In partea a doua a anului, rata somajului va incepe sa scada, astfel incat, in decembrie, sa ajungem la o rata de 7,5%, apropiata de cea a anului trecut. Este drept, rata somajului nu va scadea la 4%, dar ne aflam intr-o situatie relativ buna, media pe tara fiind de 10,2%." - Mihai Şeitan

Păi parcă era 8 şi ceva media şomajului? Sau 8 e pentru public şi 10 pentru cunoscători. Exact cele două procente cu care ne lăudam că suntem sub media UE. Pe ăia de la Comisie i-am minţit atât de grosolan că au reacţionat public.

De ce politicianul român nu are curajul să spună adevărul. De ce minte? Sau acum s-au prins că nu mai sunt în ţară vreo 2 milioane de persoane? Prevăd un viitor nu prea roz pentru ministrul Şeitan. Dar nu-i o pierdere.

Parcă la cifra asta avea cineva ceva de făcut.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Şelaru

Dan Popa: Programele anticriză în România vs cele aplicate în ţările din jur

Am primit un mail de la Andreea Paul (Vass) cu o prezentare pe care am gasit-o interesanta si utila. Sigur ca poti fi de acord cu cele scrise acolo sau poti sa ai rezerve, dar sunt date recente care pot fi apoi reasamblate si reinterpretate.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Şeful FMI, înainte de vizita în România:Multe ţări ar trebui să îşi diminueze dependenţa de domenii ca: cel bancar, construcţii şi imobiliar

Pentru a stimula creşterea economică, statele emergente din Europa vor fi nevoite să îşi reconsidere modelele de creştere, scrie IMF Survey Mag.. “Multe ţări ar trebui să îşi diminueze dependenţa de domenii precum cele bancar, construcţii şi imobiliar – care au cunoscut o dezvoltare explozivă înainte de criză – şi să se concentreze în schimb pe dinamizarea prezenţei lor pe pieţele mondiale”, se arată în articolul care analizează situaţia din Europa în perspectiva apropiatei vizite pe care directorul general FMI, Dominique Strauss-Kahn, o va face în Polonia şi România, în zilele de 29-30 martie.

FMI prognozează o creştere de 2 la sută din PIB în Europa Centrală şi de Est în 2010, se mai spune in textul citat.
“Deşi cele mai multe ţări din regiune vor înregistra creşteri economice pozitive în 2010, nu este previzibilă o revenire la ratele înalte de creştere de dinaintea crizei globale. Exporturile se relansează, dar cererea internă va rămâne slabă”
Si inca ceva. In Polonia, programul sefului FMI e mai consistent decat la noi. Inafara discutiilor cu oficialitatile si cu studentii polonezi, Kahn va mai participa la mese rotunde cu participarea liderilor de opinie din Polonia si va da interviuri la radio si tv.
La noi, se va intalni cu oficialii.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Mihai Marcu: Falimentul persoanelor fizice - un pas necesar

Proiectul de lege a trecut de Senat, dar nu inseamna ca va deveni aplicabil in curand. Desi proiectul actual al legii falimentului are cateva probleme, este un pas inainte.

La prima vedere, bancile au de "suferit": riscul asociat creditării persoanelor fizice se modifica substantial si devine asemanator cu cel pentru juridice.

In relatia cu banca, consumatorul era un soarece fortat sa se joace cu pisica, avand un singur drept: sa-si aleaga pisica. Acum, balanta puterii se echilibreaza.

Costul creditelor NU trebuie sa creasca din cauza ca persoanele fizice pot da faliment, la fel cum creditele pentru firme nu sunt semnficativ mai scumpe. Ce se va schimba cu adevarat in banci este disparitia ideii cum ca a acorda populatiei (cu carte de munca) este o chestie sigura, care aduce doar profituri.

Proiectul legii falimentului aduce si alte probleme - in forma in care este acum, este un cadou de 25% din credit facut populatiei - daca demonstrezi ca ai plati sau poti plati 75% din credit, scapi de restul 25%. O alta consecinta neplacuta este impactul asupra chiriilor - daca exista contract, proprietarii se vor trezi cu chiriasi care nu pot evacuati in timp ce sunt in procedura de reorganizare. Aceeasi surpriza o vor avea si furnizorii esentiali (gaze, apa, energie electrica).

Va deveni mai eficient pentru banci sa inceapa voluntar restructurarea datoriilor persoanelor fizice, inainte de a se ajunge la tribunal.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Cristian Orgonaş: România, pe locul 9 în UE din punctul de vedere al rezervelor valutare

La sfarsitul lunii februarie rezervele valutare la BNR totalizau 32.5 miliarde euro cu tot cu aur, cifra care ne situeaza pe locul noua in UE. La sfarsitul anului 2008 eram pe locul 7, iar la sfarsitul anului 2007 pe locul 6.

Daca luam insa in considerare gradul de acoperire al rezervelor calculat in luni de importuri ne situam pe locul doi, rezervele valutare ale Romaniei reprezentand echivalentul a 10 luni de importuri. Din acest punct de vedere, mai bine decat noi sta doar Danemarca, rezervele acestei tari reprezentand echivalentul a 11.3 luni de importuri, click pe graficul de mai jos pentru detalii.



In ultimii doi ani, rezervele valutare ale Danemarcei au crescut cu 140% datorita cumpararilor masive de valuta ale Bancii Nationale, realizate cu scopul de a stopa aprecierea coroanei daneze.

Este evident ca BNR are acum o rezerva disproportionata in comparatie cu volumul comertului exterior si al schimburilor de pe piata valutara, iar in lunile urmatoare este posibil ca rezerva sa creasca pe fondul intrarilor de valuta si interventiilor BNR pe piata valutara.

Sa vedem cat de mult vor scadea RMO la valuta in acest an si unde se vor duce banii returnati bancilor de catre BNR.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Monede bune şi rele, oameni buni şi boi

Conform Legii lui Gresham, atunci cand in circulatie se afla doua monede, una buna si una rea, moneda rea o înlocuieste pe cea bună.
Lucrurile nu se petrec diferit in viata. Oamenii prosti ii alunga pe cei destepti. Sa explic in doua vorbe de ce.
Am publicat un preambul dintr-un interviu cu un roman, Florin Bilbiie (click pe nume, pt CV). Omul e destept, fara indoiala. Fragmentul a fost postat pe HotNews de un coleg, dand ocazia unor comentarii extrem de acide venite de la cititori. Bilbiie le devenise mitocanilor fie evreu, fie prost, pentru ca din substantivul “balbaiala” nu poate iesi, nu-i asa?, un tip destept.

In opinia altor minti luminate ale subsolului Internetului, Florin Bilbiie (doua doctorate, 3 masterate, toate la universitati renumite, majoritatea luate cu punctaje record) este prost pentru ca nu ne-a avertizat ca va veni criza. La ce bun asemenea economisti, daca nu ne spun timpul probabil in finante? Sa plece naibii cu cartile lui.
In fine, mai e o categorie. Cei care ar putea admite ca unii oameni sunt destepti, dar spun dom`ne, sa nici nu exageram. Adica am luat nota de tipul asta, poate ca o fi ceva de capul lui, dar va spun ca de fapt, rosteste niste platitudini, zice absolventul a 10 clase, magna cum laudae.
Un altul, ma intreaba pe mail ce interes am eu sa scormonescu dupa “toti necunoscutii” de care nu a auzit citez, nici dracul. Ce vreau sa promovez de fapt cu acest interviu? Si “PE CINE????” (tot citat).
Mai e de asemenea o categorie a carei logica suna asa:”Dom`ne, cine esti mata sa spui despre cutare sau cutare ca e destept? Daca nu ii intelegi toate lucrarile nu ai cum afirma asa ceva. Te bagi in seama ca musca in lapte”. Dupa logica acestui demnitar al inteligentei, despre oamenii supra-dotati au voie sa scrie doar cei supra-supra dotati, ca ceilalti nu ii inteleg.

Una peste alta, asistam la apliucarea legii lui Gresham, direct in viata. Sunt fie niste frustrari prost consumate, fie doar prostie si atat.
Cum sa spun? E o performanta acceptabila ca un bou sa se creada animal de rasa. Drama apare atunci cand se si comporta public ca si cum ar fi unul.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Lucian Davidescu: Ce ţine România pe loc: mitologia industrială şi cultul pentru obiect

Istoria economică a ultimilor 20 de ani: Decât mult şi fără rost, mai bine puţin şi prost.



Germania face acum regulile zonei euro şi are în spate forţa industrială capabilă să creeze surplus exportabil. În vârful lanţului trofic al tehnologiei, nu mai contează nici măcar preţul. Pentru că nu prea există concurenţă.
Este motivul pentru care modelul de dezvoltare german – ca şi cel japonez – a fost admirat semi-oficial încă din timpul comunismului. Însă, din motive greşite.

Poate România să devină competitivă industrial? Aceasta ar fi întrebarea. Răspunsul este afirmativ, cu multe-multe nuanţe. Componentiştii auto au demonstrat că, da!, putem produce chiar şi pentru Mercedes. Nokia a demonstrat că România poate exporta tehnologie.

Acum, nuanţele:

1. Liniile de producţie sunt la noi, know-how-ul e de import. Să nu ne amăgim, valoarea adăugată e în altă parte. Pe lanţul trofic, România e mai mult pradă.

2. Proprietarii sunt aceiaşi, locaţiile se schimbă. Aşa cum industria textilă a început să migreze mai spre est – după un popas de doar câţiva ani – şi industria mai avansată ar putea migra cândva.

3. Nu contează ponderile, important e totalul. Disperarea de-a avea cât mai multă industrie – bună sa proastă, nu conta – ne-a dus deja cândva în pragul colapsului.

Ceea contează este productivitatea pe angajat. Când un singur om va produce necesarul de mărfuri industriale pentru alţi 100, ponderea industriei în PIB va fi minusculă. Ar fi un lucru rău? Nici vorbă! Singurul efect ar fi mărfurile incredibil de ieftine. Din ţările importante, cea mai mică pondere a industriei în PIB e în Hong Kong: 10%. Cele mai mari ponderi sunt n ţările cu petrol şi în Africa.

Multă vreme, românii n-au înţeles de ce în Germania un aparat electronic este aruncat (reciclat) mai degrabă decât reparat. Cultul obiectului, indus de managementul cretin din comunism, valoriza prea puţin munca umană şi prea mult rezultatul ei ineficient.

O altă himeră: mania pentru exporturi. A exporta este sinonim cu “bine”, iar a exporta importa – cu “rău”. Este o mentalitate bună, dar izvorâtă iarăşi din motive greşite. E ca şi cum ai spune că munca e bună iar consumul rău. Într-o raţiune etică poate fi adevărat, dar consumul rămâne scopul iar munca doar un mijloc. Iar importul este întotdeauna preferabil atunci când alţii sunt mai eficienţi ca tine.

Nu combina Siemens este avantajul suprem al Germaniei, nici linia de producţie şi nici chiar oamenii care o butonează. Doar creierul care le-a gândit pe toate.

Principalul criteriu atunci când vorbim de agricultură, industrie, servicii sau orice altceva ar trebui să fie cât de multă valoare poate produce un singur om. Germanii au o vocaţie industrială. Noi ce vocaţie avem?

Articol publicat în revista Corso



Din nou, via Dan Şelaru: Cum ucide şcoala creativitatea

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP