marți, 30 martie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Vizita lui Dominique Strauss-Kahn arată că FMI este un măcelar, nu un chirurg

Şeful Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, a făcut astăzi o vizită la Bucureşti, marcată de multiple întâlniri şi discursuri publice. Media a scris spumos în legătură cu această vizită. Că şi-a uitat ceasul la Parlament, că Geoană a verificat personal dacă ceasul găsit îi aparţine şefului FMI, că oaspetele şi-a cerut scuze că nu poate rosti discursul de la Parlament în limba română. Dincolo de astfel de remarci tabloide, prea puţin s-a scris în media despre esenţa vizitei şi flisofia acţiunilor FMI, cel puţin în raport cu România.

Dominique Strauss-Kahn s-a rezumat la remarci diplomatice (vezi răspunsurile lui în dialogul cu cititorii Hotnews.ro), de genul "acordul stand-by este bine manageriat", "România are o situaţie fiscală grea, dar lucrurile arată mai bine la politica monetară".

Opoziţia a reacţionat. Victor Ponta, citat de Bloombiz: "Sunt câteva lucruri pe care, din politeţe, domnul Strauss-Kahn nu le-a putut spune şi de aceea trebuie să le spunem noi. În primul rând, domnul Strauss-Kahn nu le-a putut spune studenţilor de la ASE că ei înşişi vor trebui să plătească înapoi miliardele de euro cheltuiţi de Guvernul Boc, nu le-a putut spune că nu este vorba despre un cadou de la FMI, ci de un împrumut pe care ei îl vor plăti."

Din păcate, esenţa lucrurilor nu a fost spusă public. Adevărurile le găsim mai mult pe bloguri. Bogdan Glăvan a fost la întâlnirea de la ASE şi a remarcat: "Pentru început, vă voi spune doar că Strauss-Kahn a identificat cauza principală a crizei actuale în dereglementarea sectorului financiar din ultimele decenii. Si a adăugat, logic, că avem nevoie de reglementări noi, accentuând în subsidiar că procesul de reglementare decurge foarte lent şi anevoios."

Din toate întâmplările de astăzi, rezultă că FMI nu este un doctor care prescrie tratamente ţărilor cu probleme, nici un chirurg talentat, care taie cu precizie, ci un măcelar care aplică tratamente radicale, nediferenţiate şi care pot conduce la moartea pacientului.

România a contractat un împrumut de 19,95 mld.€, ceea ce echivalează cu 17% din PIB. Ţările occidentale au folosit pachete de stimulare şi salvare a economiei de circa 2% din PIB. Gestionarea crizei s-a făcut la noi într-un mod catastrofal, de către un guvern cu competenţe economice extrem de reduse şi care a preferat să îşi alimenteze clientela politică în loc să ia măsuri anti-criză. Banii care s-au dus la guvern, caz fără precedent în acordurile stand-by semnate de FMI, au fugit urgent în consum. Celialţi bani au condus la creştere fără precedent a rezervei valutare a BNR. Politica monetară a băncii centrale este lăudată, deşi în destule puncte este discutabilă, iar politica fiscală a guvernului este blamată.

Pe deasupra, cerinţele FMI la adresa României au fost în nota obişnuită, macroeconomice, şi constau în obsesia tăierii cheltuielor guvernamentale, în speranţa că guvernul României va şti să facă asta. Nu ştie. FMI nu este obişnuit cu tăieturi chirurgicale fine, ci cu gesturi măcelăreşti, făcute cu toporul. Şi, în momentul în care o astfel de filosofie se aplică unui guvern total lipsit de viziune economică, dezastrul este iminent. Dea cum încolo, din banii veniţi de la FMI, nici mocar un bănuţ nu va mai merge la guvern. Să vedem atunci cum vor reuşi să se descurce autorităţile. De-abia atunci va începe adevărata criză. Şi guvernul va mai face un acord stand-by. Traian Băsescu a spus-o explicit: "Dorim o cooperare pe termen lung cu FMI, când vom încheia acest acord, cel mai probabil vă vom cere un acord stand-by de asistenţă sau o linie flexibilă de credit. Vom vedea împreună ce soluţie trebuie adoptată în ce priveşte România, pentru că este clar că, atâta timp cât suntem într-un acord cu dumneavoastră, România este mai credibilă." Oare?

În concluzie, vizita lui Dominique Strauss-Kahn nu a fost decât un eveniment de bifat în agendă şi nimic altceva.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Despre cum se înţeleg unele bănci între ele şi alte chestii sensibile

Probabil ca unii sunt fosti angajati dati afara in urma programelor de restructurare. Altii poate pur si simplu s-au saturat si vor sa vorbeasca. Cel mai greu este sa probezi documentele pe care ti le furnizeaza. Oricum, toate documentele vor ajunge la institutiile abilitate. BNR, Consiliul Concurentei si celelalte…

Citez dintr-un excel denumit “Minuta investitii”, ale unei banci locale

“discutati cu… Bank conditiile cardului ….; reveniti dupa ce ati discutat toate conditiile comerciale”

Este una dintre recomandari cel putin ciudate. Cum sa te intalnesti cu concurenta si sa discuti despre cum sa le copiezi conditiile?

Altele vizeaza avantajele potentiale pe care le-ar putea obtine banca prin aplicarea unor strategii de diferentiere.

“analizati oportunitatea mutarii intregului head office la locatia centrului operational de la …si folositi ocazia pentru a negocia extinderea contractului pentru inca 5 ani, cu un discount”

“-strategia pe care ar trebui sa o urmeze …Bank este una de diferentiere; instrumente de diferentiere pot fi internet banking, credit prin telefon, mobile banking mai degraba decat sucursale mai multe” (“este in desfasurare”, se noteaza in minuta)

“aplicati ideile viabile cu costuri minime; testati cate o idee in fiecare luna; cele care se dovedesc de succes se replica” ( “2 sucursale speciale deja deschise”, se noteaza in minuta)

“puteti avea in vedere acordarea de credit pentru cumpararea de actiuni … si altele supraalocate” (“rezolvata”, se noteaza)

Altul, tot dintr-o banca de top10:
“Vorbim despre stergerea provizioanelor constituite dupa standardele romanesti de contabilitate. BNR-ul – care “vegheaza la sanatatea sistemului bancar” in general nu stiu daca si-a dat sau nu seama (au fost in vizita cum 2-3 luni), cert este ca daca au aflat ceva nu vor sa faca valuri prea multe. Cu siguranta si alte banci au facut lucruri similare, RAS-urile
fiind vazute ca fiind exagerate la acest capitol. Poate dl. Cinteza stie mai multe despre subiectul asta…
Procedural: Provizioanele se constituie la sfarsitul fiecarei luni pe baza situatiei clientului de la momentul respectiv. Astfel, cu clientii care au credite de valori mari si cu restante > 90 zile se discuta in mod direct pentru a rambursa orice suma, oricat de mica. Nimic nou pana aici… De
cele mai multe ori acesti clienti restanti promit rambursarea in viitorul apropiat a unor sume care sa duca restanta sub 90 zile, care implicit constituie provizioane mai mici. Ei bine, in baza acestor promisiuni viitoare (uneori nematerializate) provizioanele de la luna curenta se
corecteaza manual, diminuand pentru banca cheltuieli reale cu provizioanele.

Tehnic: Sistemul informatic este gestionat si adaptat in-house, astfel ca au fost create unelte de corectare manuala a provizioanelor constituite… raman doar usoare urme in sistemul informatic si nicidecum in balante.
Accesul la aceste unelte este acordat temporar, la inceputul fiecarei luni, in vederea corectarii provizioanelor lunii anterioare. Corectarea se face manual de catre fiecare Sucursala principala, in comparatie cu ceea ce (cred!) se intampla anii trecuti atunci cand se corectau din Centrala.

Context: Crearea unor asemenea unelte este cunoscuta probabil la cel mai inalt nivel al bancii, aprobarile punctuale de stergere (in baza promisiunilor clientilor) se dau prin e-mail de catre Centrala, nu se urmareste daca promisiunile de rambursare sunt sau nu indeplinite.
Lucrurile s-au mai relaxat de prin aprilie cand BNR-ul a relaxat masurile de provizionare (cresterea % garantiilor luate in considerare pentru creditele restante) in vederea impulsionarii creditarii, insa stergerile au continuat.

Miza: Practic cheltuielile cu provizioanele nu sunt recunoscute deloc sau sunt recunoscute cu intarziere (dupa sit. fin. trimestriale), ceea ce creaza o defazare fata de restul bancilor – presupunand ca nu procedeaza la fel. In conditiile in care BNR ar relaxa si mai mult masurile de
provizionare, lucrurile ar trece probabil pe neobservate.

Demonstratie: Aici este partea delicata, din informatiile publice (prezentate diferit la fiecare trimestru) nu cred ca se pot deduce prea multe, poate din scaderea cu ~2% a raportului Cheltuieli/Venituri versus Cost al Riscului care aproape s-a dublat in perioada iunie-septembrie 2009. E posibil sa mai fie si alte semne…”

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Bordo şi Eichengreen: după decenii de intervenţionism monetar crizele sunt mai frecvente

Cei mai cunoscuţi istorici ai economiei, Michael Bordo şi Barry Eichengreen au scris un studiu, Is the Crisis Problem Growing More Severe?, care confirmă ceea ce au descoperit şi alţii şi am comentat pe acest blog. Anume că naţionalizarea banilor şi a creditului, socializarea pierderilor şi politica anti-ciclică nu au avut niciun efect în ceea ce priveşte prevenirea crizelor. Reproduc din lucrarea menţionată:

1) Incidenţa crizelor este aproape dublă (în ultimele decenii) faţă de perioada 1945-1971. Cifra comparabilă pentru 1880-1913 reprezintă o treime din frecvenţa actuală a crizelor.
2) Problema duratei este diferită de cea a frecvenţei şi nu se poate spune că s-a schimbat ceva în ceea ce priveşte durata crizelor pe parcursul perioadei analizate
3) Celălalt aspect este profunzimea crizei… Pierderile de producţie cauzate de crizele bancare reprezintă astăzi 75%-80% din ce se înregistra între 1880 şi 1913. Doar crizele gemene (monetară + bancară) au devenit mai severe, iar diferenţa este redusă.


Autorii mai remarcă un alt fapt interesant, anume creşterea volatilităţii fluxurilor de capital: crizele moderne sunt urmate de ajustarea violentă a contului curent, care trece de pe deficit pe suplus într-un singur an, în vreme ce în secolul al XIX-lea ajustarea era mai lentă, deci costul crizelor mai mic.

Şi acum o concluzie interesantă, menţionată devreme în text: Concluzia este că mixul mobilitatea capitalului + democratizarea, iar nu mobilitatea capitalului în sine, a subminat credibilitatea sistemelor monetare. Cred că e destul de clar.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Cum ar fi….?

Cum ar fi ca lucrurile sa se petreaca si in sens invers? Statele sa isi construiasca parghii prin care sa speculeze pe actiunile JP Morgan sau pe ale altora?
Cum ar fi sa citesti o stire in genul “Pakistanul speculeaza pe actiunile bancii de investitii A. Indonezia ataca titlurile bancii B. India mizeaza pe prabusirea actiunilor bancii C” ?

Stiu o sa imi spuneti ca in 99 % dintre cazurile de violenta domestica, barbatul pocneste femeia. Dar sunt si situatii in care femeia il pocneste pe barbat. Fie si numai pentru a-l invata sa nu mai dea in ea.



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Arabii nu renunţă. Au pus bazele Uniunii Monetare. Urmează să îşi facă monedă proprie

Prin 2008, au decis sa isi faca Uniune Monetara. Am scris la vremea aceea. In 2009 au pornit la drum. Am scris si atunci. Astazi au decis: Guvernatorul Băncii centrale din Aradia Saudită (Sama), Muhammad Al-Jasser, va fi primul presedinte al Consiliului Monetar al Golfului, entitate care se estimează că va fi precursoarea unei Băncii centrale a Golfului.
Nu are rost sa spun ce implicatii are o moneda a arabilor, in contextul economic actual. Probabil ca miza e mult mai mare decat o anticipeaza unii. Ararbii au copiat modelul chinez de a cumpara aproape tot ce se vinde si desigur, ceea ce conteaza. Teoretic, economia araba este mai sanatoasa decat a Chinei, care ar putea avea o problema in cazul in care capitalurile straine se retrag. Deja investitorii straini din China dau semne de nerabdare. In cazul statelor din Golf, arhitectura financiara este la inceputuri.

Adjunctul Bancii Centrale va fi guvernatorul Băncii centrale a Bahreinului, Rasheed al-Maraj, a anunţat marţi Muhammad Al-Jasser, la o reuniune a celor patru state din zona Golfului Persic, care participă la proiectul monedei comune: Arabia Saudită, Bahrein, Qatar şi Kuweit.

Şefii Băncilor centrale din cele patru state producătoare de petrol din Golful Perisc au lansat, marţi, un Consiliu Monetar al Golfului, care ar urma să pună bazele unei bănci centrale regionale şi să pregătească lansarea unei monede unice în conformitate cu un plan pe zece ani.

Reuniunea inaugurală organizată marţi în capitala Arabiei Saudite a fost prima reuniune oficială a celor patru guvernatori cu colegii lor din Oman şi Emiratele Arabe Unite, după retragerea acestor două state, anul trecut, din programul monedei unice.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Pe o arie din Strauss. Strauss-Kahn

Impresia generala a fost slabuta. Omul a rostit banalitati cu carul, desi daca stau bine sa ma gandesc, doar nu era mitocan sa transmita Guvernului ca nu a facut nimic serios in privinta programului anti-criza. Ca mesaje, a transmis mai putin si mai inconsistent decat a vorbit ieri in Polonia.

Notabil mi s-a parut faptul ca a acordat acest interviu si faptul ca a spus-o pentru prima oara sa mai asteptam un an sau doi cu adoptarea euro.

Imediat dupa ce am citit, am intrebat cativa economisti cam cum vad ei lucrurile.

Partea proasta e ca nu exista niciun plan B. Nici la BNR, nici la Guvern. Suntem oarecum “condamnati” sa adoptam euro in 2015, desi eforturile vor fi serioase si dureroase.

In alta ordine de idei, BCR si-a publicat Raportul macro. Intre pesimism si optimism, sau invers, depinde de care parte a usii… E interesant raportul.

“Contractia economica s-a temperat la nivel anual în trimestrul al IV-lea din 2009; o oarecare moderare a scaderii a cunoscut si cererea interna, în timp ce segmentul extern a avut în continuare un impact pozitiv,atenuând ritmul declinului economic în ultima parte a anului.
Industria a încheiat anul 2009 în zona pozitiva, în conditiile îmbunatatirii indicatorului de sentiment în Zona Euro; comenzile noi externe au ajutat industria sa avanseze la nivel anual cu peste 4%, în timp ce sectorul auto a ramas în continuare lider din punct de vedere al ritmului de crestere

Agricultura a reusit sa recupereze cât de cât în perioada de toamna în urma îmbunatatirii conditiilor meteo; totusi, aceasta a înregistrat o scadere de 0,4% în 2009 fata de anul anterior, în timp ce valoarea adaugata bruta a acestui sector a fost cu 12% mai mica în termeni reali decât nivelul atins în anul 2004

Restructurarile mai multor sectoare economice, în conditiile caderii cererii, au dus la cresterea ratei somajului înregistrat la 7,8% în 2009; restructurarile vor continua într-un ritm mai sustinut în prima parte a acestui an, iar sectorul public ar putea fi în centrul atentiei din acest punct de vedere.”

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Reflecţii după conferinţa lui Strauss-Kahn

Azi dimineaţă am participat la conferinţa directorului FMI la ASE. Prelegerea, întrebările adresate din sală şi răspunsurile oferite au abordat destule chestiuni, suficient de interesante pentru a vorbi despre ele o săptămână de aici încolo. Pentru început, vă voi spune doar că Strauss-Kahn a identificat cauza principală a crizei actuale în dereglementarea sectorului financiar din ultimele decenii. Si a adăugat, logic, că avem nevoie de reglementări noi, accentuând în subsidiar că procesul de reglementare decurge foarte lent şi anevoios. La un moment dat, a spus că FMI nu a anticipat criza actuală, ba chiar că izbucnirea ei într-un stat dezvoltat (SUA) a fost o supriză pentru toată lumea – care, eventual, gândea că probabilitatea producerii unor turbulenţe este mai mare pe la „periferie”.

Acum, nu poţi să nu stai o clipă şi să te gândeşti: bine-bine, reglementarea e soluţia, dar dacă reglementatorii nu au putut anticipa criza (de fapt, nu au anticipat nicio criză, niciodată, dar asta e altă poveste), atunci ce motiv am eu să cred că reglementările pe care le compun ei acum vor împiedica apariţia crizei viitoare? Ştiţi cum se spune, generals are fighting the last war! Aţi ghicit: niciunul.

De fapt, eşecul FMI şi al altor organisme publice de a preveni criza arată că acestea nu deţin o teorie a crizei. Iar dacă nu deţin o teorie a crizei înseamnă că nu pot formula un tratament, cu atât mai puţin o modalitate de prevenire a crizei. La fel cum un doctor care nu înţelege boala pacientului nu are cum să-i prescrie o reţetă de însănătoşire.

Glumesc, evident. „Eşecum FMI de a preveni criza”?! He-he, FMI este o parte a problemei, este la originea crizei, alături de alţi factori despre care am vorbit pe acest blog. Radu Muşetescu – fostul meu coleg de facultate, astăzi cadru didactic ca şi mine – a preluat cu abilitate metafora doctorului şi l-a întrebat pe Strauss-Kahn, stârnind o rumoare ironică în sală: „Dacă fumatul dăunează sănătăţii, dar eu ştiu că doctorul mă pune pe picioare de fiecare dată când mă îmbolnăvesc, ce motiv am să renunţ la fumat?!”

Despre răspuns şi alte poveşti, în curând.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Cum stăm din punctul de vedere al relaţiilor comerciale România-Rusia

In 1991, schimburile comerciale cu Rusia reprezentau aproximativ 20% din totalul comertului exterior al Romaniei, in anul respectiv exporturile romanesti pe piata rusa ajungand la aproape 800 milioane euro.

Odata cu orientarea noastra spre vest s-au prabusit si exporturile in Rusia, astfel ca in 2003 exportam produse in valoare de 46 milioane euro, cu 94% mai putin decat la inceputul anulor 90. In acelasi timp insa, importurile din Rusia au crescut constant, consecinta fiind adancirea deficitului comercial.

In 2006, deficitul generat de relatiile cu Rusia (2.9 mld euro) a reprezentat 20% din totalul deficitului comercial inregistrat de Romania.

Este clar ca autoritatile au gresit ignorand potentialul urias de absorbtie al pietei ruse, insa in ultimii ani se pare ca lucrurile incep sa se indrepte, in sensul ca exporturile romanesti au crescut de 11 ori in 2009 comparativ cu 2003, iar deficitul comercial inregistrat anul trecut a fost mai mic de un miliard de euro, detalii mai jos. Sursa: Eurostat.



Vestile bune sunt ca deficitul a scazut semnificativ anul trecut si ca exporturile cresc, insa vestile mai putin bune sunt ca acest deficit a scazut ca urmare a scaderii importurilor de combustibil pe fond de criza si al reducerii pretului la gaze, in timp ce exporturile au crescut in ultimii ani aproape exclusiv datorita Dacia – langa Moscova exista o fabrica Renault care asambleaza masini Dacia cu componente fabricate la Pitesti.

Anul trecut, importurile totale ale Rusiei s-au ridicat la aproximativ 200 miliarde euro, iar noi nu suntem in stare sa exportam mai nimic in afara de componente auto.

Cred ca a venit momentul ca guvernul sa isi stabileasca drept tinta prioritara dezvoltarea relatiilor comerciale cu Rusia, nu de alta dar daca nu putem reduce dependenta Romaniei de gazele rusesti, macar putem reduce deficitul comercial prin cresterea exporturilor.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Lucian Davidescu: România e groapa de gunoi a Europei. 3 metode de-a face bani din asta

Despre îngrășăminte agricole, energie și alte fantezii care în Europa sunt lucruri banale. Clasamentul civilizației.



99% din gunoaiele produse de români sfârșesc la groapa de gunoi. În total, e vorba de 382 kg/persoană/an. Doar bulgarii ne întrec și reușesc să îngroape tot. Media UE e puțin peste 40% iar în Germania, pondere gunoaielor aruncate le groapă coboară spre 1%.

Diferențialul România-UE este major, ceea ce înseamnă că urmează o concentrare economică în jurul afacerilor cu gunoi. Pe de altă parte, UE dă fonduri masive și are o directivă dedicată. Deci, mulți ani de acum, industria salubrității va crește.

Care sunt alternativele pentru groapa de gunoi.

1. Reciclare. Varianta de bază, care presupune colectarea separată a deșeurilor și reprocesarea.

2. Compostare. Biodegradarea accelerată a deșeurilor organice și refolosirea lor ca îngrășâminte agricole.

3. Incinerare. Arderea deșeurilor sau a biogazului extras din ele pentru obținerea de energie electrică și termică.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

Dan Popa: Kahn a ajuns la sediul ASE, unde discută la această oră cu conducerea instituţiei

In urma cu cateva minute seful FMI, insotit de guvernatoul Isarescu, Mihai Tanasescu si echipa de oficiali au intrat intr-o sala de protocol a ASE-ului, unde vor discuta circa 20 de minute cu conducerea institutiei. Era cat pe ce sa intru si eu, daca nu faceam gafa imbecila sa ma uit in jur dezorientat cand Tanasescu a intrebat unde e unul dintre membrii echipei. Fiind in jeansi si camasa verde in carouri, nu e de mirara ca SPP m-a luat usor deoparte sa ma intrebe”Are you with the mission?” I-am spus sepepistului ca sunt pe dreaq in misiune, drept pentru care am fost scos din sala in care apucasem sa intru si azvarlit in bratele unui alt sepepist. Una peste alta, am ajuns in sala in care va vorbi Kahn. E plin de ziaristi si de oameni la costum.
E si Cristi Popa si Bogdan Olteanu. Sa nu ma intrebati ce cauta primul dintre ei aici…Discuta ca-ntre viceguvernatori, whatta hell…

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: Pe scurt (V)

  • Conso.ro a publicat articolul Polonia a introdus falimentul personal din martie 2009, iar creditele nu s-au scumpit, semnat de Marius Şerban. În Polonia, legea falimentului personal funcţionează de aproape un an, iar creditele nu s-au scumpit în această perioadă. Ba, dimpotrivă, costurile au scăzut şi sunt de câteva ori mai mici decât la noi, care nu avem o astfel de lege. Se vede clar că afirmaţiile bancherilor din România că falimentul personal va scumpi creditarea nu au acoperire. Pentru detalii, se poate citi articolul meu, BNR se pronunţă împotriva falimentului personal.


  • Hotnews.ro publică dialogul directorului executiv al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, cu cititorii site-ului. Surprinde maturitatea întrebărilor şi diplomaţia desăvârşită a răspunsurilor. Merită citit. Reamintesc că azi-dimineaţă Strauss-Kahn a început o scurtă vizită în România.


  • Wall-Sreet.ro publică articolul Dobânda, la un minim istoric. Îşi revine creditarea?, semnat de Ana Săbiescu, în care veţi găsi opinii ale analiştilor financiari şi bancherilor asupra acestui subiect.


  • Pe aceeaşi temă, DailyBusiness.ro publică articolul BNR punctează cu triplu upercut în meciul cu băncile. Se fac pariuri grele pe runda în care va ploua cu dobânzi de 7-8% la credite, scris de Raluca Florescu. Câştigurile mici de pe piaţa interbancară, randamentele în scădere ale titlurilor de stat şi lipsa scuzei că "BNR menţine dobânda prea sus ca băncile să poată da credite ieftine" sunt factori care duc la concluzia că, în cel mult 6-12 luni, vom vedea creditele în lei incomparabil mai ieftine decât acum, sunt de părere specialiştii citaţi - Vlad Muscalu de la ING, Radu Crăciun de la Eureko Pensii şi Dragoş Cabat de la CFA România.


  • Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

    Cristian Orgonaş: Ar trebui să ne lamentăm mai puţin în privinţa şomajului?

    Intr-o declaratie sustinuta la finalul lucrarilor Consiliului European de la Bruxelles, domnul Traian Basescu a spus ca nu este normal sa ne lamentam in legatura cu rata somajului din moment ce Romania sta mai bine decat media UE la acest capitol.

    Personal, nu sunt unul dintre cei care se lamenteaza, insa asa nu ma impiedica sa nu observ ca desi ACUM stam mai bine decat altii, in urmatoarele 4-6 luni avem sanse sa ii prindem din urma si chiar sa ii depasim.

    Astfel, rata somajului in Romania a ajuns in februarie la 8.3%, cifra cu 3% mai mare decat in februarie 2009 cand rata somajului era de 5.3%, in timp ce ritmul anual de crestere al ratei somajului a scazut de la 68.3% in septembrie 2009 la 45.6% in februarie 2010.

    Ce s-a intamplat in UE 27? Rata medie a somajului a crescut de la 8.3% in ianuarie 2009 la 10.1% in ianuarie 2010, ritmul anual de crestere fiind de 12.9%.

    Ce deducem de aici? Deducem ca in Romania, rata somajului creste de aproximativ 3.5 ori mai repede decat rata medie la nivelul UE, detalii mai jos, click pe grafic pentru detalii.

    De dragul discutiei, am ilustrat si modul in care ar trebui sa evolueze rata somajului pentru ca prognoza oficiala sa devina realitate – oficial, ar trebui sa atingem un varf al ratei somajului de aproximativ 9% in mai-iunie, dupa care urmeaza o scadere brusca astfel incat sa ajungem la 7.5% in decembrie.



    Daca discutam despre evolutia numarului de someri, observam ca lucrurile stau aproximativ la fel: in ianuarie, rata anuala de crestere a numarului de someri era de 66.5% in Romania si 21.5% in UE 27, ceea ce inseamna ca la noi, ritmul de crestere este de trei ori mai mare decat “la ei”.

    Nu stiu daca vom ajunge la o rata a somajului de 10%, insa stiu sigur ca in decembrie, rata somajului nu va fi de 7.5% asa cum spera ministrul Seitan.

    Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

    Dan Popa: Ce a spus şeful FMI ieri la “ASE”-ul polonez şi ce le-ar putea deci spune studenţilor români

    Strauss Kahn le va vorbi astazi studentilor de la ASE, dupa ce la ora 8,15 se va intalni cu premierul Emil Boc. Ieri, programul directorului general al FMI a inclus o vizita similara in Polonia, unde le-a vorbit studentilor polonezi intr-ale economiei. Iata care au fost mesajele lui Kahn transmise in Varsovia si care ar putea fi reluate si la intalnirea de la ora 10 la ASE.

    “Economia americana va creste destul de rapid pentru ca este o economie flexibila. Vom vedea cu ce viteza se va intampla asta, dar eu cred ca reluarea activitatii se va face intr-un ritm destul de rapid

    Statele din zona euro au nevoie de imbunatatirea coordonarii pentru a se evita formarea unor dezechilibre puternice in interiorul sistemului

    Arhitectura financiara a UE are nevoie de o re-formare fundamentala.

    In urma crizei, trebuie sa acceleram integrarea europeana si nu sa o incetinim.

    Una din lectiile crizei este ca o moneda fara coordonare economica suficient de puternica poate aduce dupa sine dezechilibre uriase.
    FMI nu va interveni in sprijinul Greciei daca statul elen nu va solicita asta. Sper sa nu fie nevoie sa apeleze la ajutor, dar asta depinde doar de Grecia”

    Pactul de Stabilitate este o inteleger pe care toate Statele trebuie sa il respecte. Si totusi, ce se intampla daca nu il respecta? Nimic!

    Aceasta criza ne arata ca in timpuri bune, toate institutiile par sa functioneze bine. Cand vine o furtuna, cum e cea prin care am trecut, slabiciunile acelorasi institutii apar ca din senin.

    Afin d’assurer une coordination plus forte des politiques économiques, Dominique Daca dorim ca politicile europene sa fie aplicate, avem nevoie de “morcovi” si de “bastoane”. Nu am vazut pana acum niciun baston din acesta care sa constranga Statele sa isi respecte angajamentele

    Criza a trecut, dar consecintele ei vor mai dura o vreme. Aici includ somajul si alte dezechilibre care s-ar putea manifesta

    Nota mea D.P. Nu trebuie uitat ca pentru prezidentialele din 2012 din Franta, actualul sef al FMI este cel mai bine plasat in sondaje. Am zis.

    Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

    Mihai Marcu: Dobânda de referinţă şi costul creditelor

    Probabil stiti ca BNR a redus dobanda de referinta la 6.5%, iar principala problema este de fapt "creditele sunt prea scumpe". In realitate, costul creditelor nu este principala problema.

    Lectia clasica de economie ne spune: daca scade pretul, cresc vanzarile. Aceasta regula este valabila pentru foarte multe bunuri sau servicii. Cei care s-au calcat in picioare sa cumpere bormasini la 15 lei confirma.

    Dobanda este costul creditului; daca scad dobanzile, am putea presupune ca vor creste si "vanzarile" de credite. Sa vedem ce se intampla in ultimul an:

    Pentru creditul in lei:



    Pentru creditul in valuta:



    Ce vedem din ambele grafice - pentru aceeasi perioada - februarie 2009 - ianuarie 2010, atat dobanzile (linia rosie) cat si soldul creditelor (linia albastra) scad.

    In ambele cazuri (lei si valuta) fenomenul este asemănător: desi creditele s-au ieftinit, soldul creditelor curente a continuat sa scada. Concluzia este ca nu cererea solvabila de credite este foarte anemica; dobanzile pot sa scada, insa credite noi se vor da mai greu. Reducerea dobanzilor ii ajuta pe cei in dificultati financiare, dar nu stimuleaza semnificativ cererea solvabila de credite noi.

    Practic, suntem in situatia in care scaderea preturilor se suprapune cu scaderea vanzarilor. Este o dovada in plus ca economia romaneasca este in faza in care se repara bilanturi si se platesc datorii. Stimulul creditelor ieftine, desi util, nu este nici pe departe suficient.


    Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

      © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

    Back to TOP