miercuri, 28 aprilie 2010

Bogdan Glăvan: Grecia aşteaptă OK-ul Germaniei pentru a intra de facto în faliment

Trebuie să recunosc că lucrurile s-au precipitat iar bust-ul pieţei datoriei publice s-a produs mai rapid decât mă aşteptam. Am apucat să renunţ la 3 sferturi din portofoliul pe care îl aveam la BVB în urmă cu o săptămână, prea târziu totuşi, abia la două zile după scandalul Goldman Sachs, când profitul se subţiase considerabil. Azi dimineaţă am renunţat şi la restul acţiunilor.

De fapt, am mizat pe faptul că eurocraţia va acţiona mai rapid decât a făcut-o (dar când a fost statul eficient?!) şi în acest fel va prelungi boom-ul bursier şi agonia economiei. Nu s-a întâmplat, iar acum am mari îndoieli ca lucrurile se vor opri aici. Am intrat într-un vârtej periculos.

Directorul FMI a cerut azi Germaniei să aprobe un plan internaţional de ajutor pentru Grecia în valoare de 120 miliarde euro. Aşa da, vorbim în sfârşit de o cifră mai rezonabilă, aşa cum ne-a indicat Simon Johnson cu ceva timp în urmă – tradus de mine aici. În ultimele săptămâni, zile, chiar ore, am asistat la o escaladare fascinantă a bail-out-ului, de la c\teva miliarde de euro la 45, apoi 60 şi în sfârşit 120 de miliarde. Pentru birocraţia europeană miza este uriaşă. Grecia nu avea cum să-şi refinanţeze datoria la costurile imense (randamentul obligaţiunilor a atins 26%!), de aceea Strauss-Kahn a mai spus că Grecia trebuie izolată de piaţa internaţională. (Ceea ce bursa de la Atena a şi făcut azi, când a interzis short-selling-ul până la vară.) Practic, dacă planul FMI e aprobat, Grecia va fi anesteziată şi trecută total pe perfuzii cu bani europeni – ceea ce înseamnă recunoaşterea imposibilităţii funcţionării normale a finanţelor publice de la Atena, adică falimentul de facto.

Problema este că deja degringolada a avansat considerabil. Acum, pentru a fi eficienţi (pe termen scurt, desigur), eurobirocraţii trebuie să vină cu un plan de salvare şi pentru restul grupului PIIGS. Asta înseamnă, după o estimare, că restul zonei euro ar trebui să suporte un ajutor echivalent cu 8% din PIB pentru a preîntâmpina falimentul Portugaliei, al Irlandei şi al Spaniei Portugalia şi Spania a fost downgradate în ultimele ore. Cazul Portugaliei era hilar, oricum. Portugalia trebuia să cotizeze la susţinerea Greciei împrumutând guvernului elen bani la o dobândă considerabil mai mică decât cea sub care se poate împrumuta ea însăşi! Aşa că este clar că întreg sectorul mediteranean al eurozone are nevoie de susţinere financiară. Ceea ce pare destul de dificil politic. Alternativa rămâne tiparniţa de bani a ECB, care ar putea emite 600 de miliarde de euro pentru a ţine sistemul bancar în viaţă.

Consecinţele sunt greu de estimat. În perioada următoare pieţele vor oscila probabil – ba în sus pe măsură ce Germania va fi mai dispusă să plătească oalele sparte de latino-leneşi, ba în jos pe măsură ce nota de plată se va dovedi a fi tot mai mare (aşa cum s-a întâmplat la sfârşitul săptămânii trecute, când Eurostat a revizuit în creştere deficitul bugetar al Greciei pe 2009, ca şi al României de altfel). Chiar dacă pe termen scurt euro se poate întrema, la fel cum un om slăbit este ajutat de o perfuzie cu glucoză, efectul este temporar; practic, cu cât perfuzia durează mai mult cu atât întoarcerea la normalitate este mai dificilă. Euro este la marginea toboganului. Singura nelămurire pe care o mai am este în ce măsură SUA va fi implicată în marasm.

P.S. Roubini spune că e o chestiune de zile până când zona euro aşa cum o ştim va intra în istorie. E o variantă. Dar eu mizez pe încăpăţânarea politicienilor, care vor ţine cu dinţii de instituţiile actuale. Ar fi bine ca Germania să stea deoparte, dar nu cred că o va face.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Restanţele la credite au crescut în martie cu 1.2 mld lei, dar băncile încă evită executările silite

BNR a dat miercuri publicitatii datele legate de evolutia restantelor in luna martie, iar cifrele nu arata deloc bine – restantele au crescut cu 1.18 miliarde lei, respectiv cu 12.8% fata de februarie. Aceasta este cea mai mare crestere de la inceputul crizei.

Restantele la creditele acordate in moneda nationala au crescut cu 8.3% sau 402 milioane lei, ajungand la un sold total de 2.25 mld lei. Ponderea restantelor in totalul soldului de credite s-a majorat de la 6.1% in februarie la 6.65% in martie.

Restantele la creditele in valuta au crescut cu 17.7% (!!) sau echivalentul a 776 mil lei, ajungand la 5.17 mld lei. Ponderea restantelor in totalul soldului de credite a crescut de la 3.63% in februarie la 4.25% in martie, detalii in graficul de mai jos, click pe imagine pentru detalii.


Per total, restantele au ajuns la 10.4 mld lei, respectiv 5.19% din totalul soldului de credite.

Daca analizam cifrele in detaliu, observam ca in luna martie, restantele au explodat in Bucuresti – plus 518 milioane lei la creditele in valuta si plus 80 milioane lei la creditele in moneda nationala. Cu alte cuvinte, capitala este responsabila pentru 51% din variatia soldului total al restantelor luna trecuta.
De remarcat ca in ultimele trei luni restantele la creditele in valuta au crescut mai repede decat restantele la creditele in lei, detalii mai jos.


Sa nu uitam ca aproape 20% din totalul creditelor in valuta acordate in Romania sunt credite ipotecare, iar restantele au crescut cu 400.000.000 euro de la inceputul anului!

Cu toate acestea, numarul executarilor silite este extrem de mic.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Bogdan Glăvan: Grecia, PIIGS şi SUA: ce e mai rău abia urmează

Cred că ce spune Cristian Sima merită popularizat, chiar dacă nu sunt de acord cu tot ce afirmă.

“În septembrie 2008, în plină criză sub-prime discutam doar despre Lehman Brothers. Acum discutăm doar despre Grecia. Situaţia Greciei nu este unică în comunitatea europeană. Portugalia, Spania, Irlanda şi chiar şi economiile puternice au deficite mari. Deficitele astea se acumulează în timp.

Totul merge bine când ţările pot tipări nişte hârtii numite titluri de stat pe care să le vândă la dobânzi mici. SUA şi Germania mai reuşesc să facă, încă, acest lucru. Grecia le vinde cu dobânzi de 9%, dar întrebarea care se pune este dacă vor plăti vreodată aceşti bani”

“Senzaţia pe care o am eu e exact ca la Lehman Brothers, că se vor întâmpla lucruri bune dar prea târziu. Dacă primele bănci cu probleme dădeau faliment, nu se ajungea la turmoil-ul înfiorător al sistemul bancar. Aşa se întâmplă şi aici: dacă scoatem Grecia din euro, s-ar putea să avem o săptămână de prăbuşire de euro, de prăbuşiri de pieţe, dar lucrurile se vor reface repede”

“Germania este dispusă să dea bani Greciei cu condiţia să facă un anschluss financiar. Nu se poate ca ministrul de finanţe al Greciei să rămână în post şi ca grecii să continue să spargă câte farfurii vor, fără să plătească niciun impozit. Majoritatea familiilor greceşti declară venituri de 3.000 de euro pe an – şi ar fi imposibil să trăieşti cu aceşti bani. Lucrurile astea trebuie să se schimbe. Grecia a fost celebra ţară ‘dolce far niente’, nu Italia, şi iată unde s-a ajuns”
În finalul interviului Sima opinează că dacă renunţă la euro Grecia se poate salva cu ajutorul inflaţiei, pe termen scurt şi chiar mediu (sublinierea mea) din criză.

După ce îl ascultaţi pe Sima, priviţi interviul următor cu Peter Schiff. Dacă aveaţi nevoie de mai mult pesimism (realism), îl găsiţi aici.



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Ion Radu Zilişteanu: Grecia ar putea fi scoasă de pe pieţele financiare şi ar putea primi până la 120 mld.€ în următorii 3 ani

În urma întâlnirii cu parlamentarii germani, despre care scriam în articolul precedent, directorul Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss Kahn, a declarat că ajutorul financiar oferit de instituţiile internaţionale Greciei se va ridica la 100-120 mld.€ în următorii trei ani.

La rândul său, Jürgen Trittin, liderul verzilor din parlamentul german, a declarat: "Pachetul se va extinde pe o perioadă de trei ani, Grecia ar trebui să fie scoasă de facto de pe pieţele financiare în această perioadă."

Thomas Oppermann, parlamentar socialist, a declarat că şeful FMI a menţionat suma de 120 mld.€ pe următorii trei ani. Potrivit planului, statele membre din zona euro vor fi creditori subordonaţi.

Azi dimineaţă, dobânda titlurilor de stat greceşti ajunsese la 18,5%, nivel nemaiîntâlnit până acum la bondurile emise de statele din zona euro.

Scăparea de sub control a situaţiei Greciei ar afecta foarte mult credibilitatea zonei euro şi a capacităţii Uniunii Europene de a gestiona o astfel de situaţie.

Mai multe detalii: Financial Times, Reuters.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: Dreptul de proprietate şi simţul estetic al legiuitorului

La ce este bună proprietatea privată? Pe scurt, să fie încălcată atunci când spun politicenii că merită. „La cererea industriei IT”, avem un proiect de lege adoptat de Senat care dă dreptul firmelor de comunicaţii să îşi mute cablurile de pe stâlpi sub pământ, intrând pe proprietatea privată. Un parlamentar „liberal” a motivat iniţiativa legislativă, afirmând în esenţă că firele întinse pe stâlpi… zgârie esteticul (vorba unui profesor hâtru din liceu). Şi cum cabliştii nu-şi pot muta echipamentele fără să intre pe pământul oamenilor, parlamentarul nostru a rezolvat problema. Nu, nu a decis că trebuie împuşcaţi proprietarii, ci doar că aceştia nu se pot opune băieţilor de la cablu.

Nu ştiu dacă ar trebui să mă mire că esteticul a ajuns motiv de expropriere în interes public, în fond nimic nu limitează puterea discreţionară a birocraţiei politice de a face tot ce-i trece prin cap în numele interesului general. Dar este uluitor să vezi cum dreptul de proprietate „ocrotit” de Constituţie este amendat din condei în funcţie de cum bate vântul… banii… cablurile.

Mă număr printre românii care au cumpărat teren şi şi-au construit o locuinţă. Am plătit pentru racordarea la utilităţile publice (sic!). Adică am cumpărat stâlpii pentru reţeaua electrică fără a deveni proprietar pe ei – că de aia vorbim de utilitate publică, n-aţi înţeles? După care au apărut vecini care s-au conectat la reţea fără să mă despăgubească… pentru că reţeaua e publică, logic. Cum ar veni, free rideri. Acum, va trebui să aştept ca băieţii de la cablu să vină, să intre în curte, să se urce pe stâlp ca să dea jos cablul şi să-mi sape prin grădină ca să-l îngroape. Teoretic, trebuie să am un motiv „temeinic” ca să-i refuz. Păi, am o grădină de trandafiri – e suficient de temeinic? Mă îndoiesc, simţul estetic al parlamentarului este mai degrabă zgâriat de priveliştea cablurilor suspendate decât încântat de grădina mea.

Autorii proiectului de lege încearcă să ne umble la corazon vorbindu-ne despre cazul unui locatar de bloc care s-a opus instalării unui cablu deşi ceilalţi locatari doreau acest lucru; un încăpăţânat care a tăiat cablul lăsând probabil blocul fără internet. Mda, neplăcută situaţie, dar aşa e traiul în asociaţie. Problema este că orice asociaţie ar trebui să aibă regulile ei, cel puţin aşa se întâmplă în asociaţiile private. De regulă, majoritatea decide şi minoritatea se supune sau iese afară. Deci, exemplul invocat reflectă o problemă de management a asociaţiei (unde tronează haosul, normal, doar e publică). Dacă suntem de acord că locatarii blocului folosesc o resursă publică, atunci ar trebui modificată legislaţia privind viaţa la bloc, nu îngrădită proprietatea privată. Dacă însă considerăm că blocul nu este compus decât din proprietăţi private învecinate, atunci dreptul de proprietate ar trebui respectat şi aici. Cine cumpără o proprietate ar trebui să ştie ce face; cine cumpără un apartament de bloc ar trebui să ştie că împarte pereţii, ţevile şi cablurile cu vecinii.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Ion Radu Zilişteanu: Criza Greciei are consecinţe din ce în ce mai mari

După ce ieri ratingul suveran al Greciei a fost retrogradat la categoria junk de către agenţia Standard and Poor's, iată că lucrurile evoluează din ce în ce mai prost. Azi dimineaţă, bursele din Paris şi Frankfurt înregistrau scăderi mai mari de 2%. Principalul indice bursier din spania a scăzut cu 3,3%, iar cel din Portugalia, ţară retrogradată de asemenea în termeni de rating, cu 4%.

Moneda unică europeanăa ajuns la un minim al ultimului an, iar Grecia a interzis contractele de tip short pe bursă. În acelaşi timp, randamentul titlurilor de stat greceşti cu maturitate la 10 ani a atins o dobândă de 11,3%, un record absolut în zona euro.

Majoritatea analiştilor se tem că actuala criză din Grecia ar putea deveni contagioasă şi s-ar putea răspândi la nivelul întregului continent. Portugalia a înregistrat o scădere a ratingului de ţară cu două trepte, până la A-.

În cursul zilei de astăzi, preşedintele Fondului Monetar Internaţional, împreună cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean Claude Trichet, va vizita Germania, în demersul de a-i convinge pe parlamentarii din această ţară să fie de acord cu împrumutul de urgenţă destinat Greciei. Cancelarul german, Angela Merkel a declarat ieri: "Trebuie să economisiţi, trebuie să deveniţi cistiţi, trebuie să deveniţi oneşti; dacăî nu, nimeni nu vă va ajuta", după cum anunţă BBC.

Reamintesc faptul că Grecia trebuie să plătească datorii de 8,5 mld.€ până la mijlocul lunii mai, din totalul datoriilor de 53 mld.€, scadente în acest an.

Observatorii financiari rămân cu atenţia îndreptată spre statele caracterizate cu acronimul PIGS, cele mai vulnerabile în acest moment.

Criza grecească afectează şi leul, care a scăzut astăzi cu 1,84 bani, până la nivelul de 4,1430 lei/€. "În România, nu se întâmplă mare lucru, leul s-a depreciat în ton cu regiunea", a comentat un dealer pentru Ziarul financiar. Pe de altă parte, jucătorii străini au început să vândă titluri de stat româneşti, după ce arătaseră un interes ridicat la licitaţiile organizate în ultimele săptămâni. Bursa de Valori Bucureşti înregistrează scăderi importante ale principalilor indici: BET -1,85%, BET-C -2,39%, BET-FI -2,80%.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Familia Ionescu, cardul de credit şi maşina pierdută

Familia Ionescu a trait tare bine pana sa vina criza. Domnul Ionescu era un eficient salesman la un dealer auto a unei reputate marci. Doamna Ionescu avea o mica afacere in textile, facuta cu bani europeni. Lucra mai mult pentru export, produsele ei vanzandu-se bine in Germania si Italia. Veniturile lor erau de peste 12.000 de lei pe luna. Uneori bateau si 20.000 de lei, daca domnul Ionescu vindea mai muilte masini sau daca doamna Ionescu primea comenzi mai mari. “Nu era saptamana sa nu ne sune careva de la vreo banca sa ne intrebe daca nu vrem bani. Nu voiam, asa ca-i refuzam si uneori ii mai si injuram ca nu voiau sa ne spuna de unde au numerele noastre de mobil”, spune doamna Ionescu.

Pana la urma, in septembrie 2007, au decis sa isi faca o casa la 10 kilometri de oras. Cand s-au dus la o banca din proprie initiativa, consilierii au crezut ca l-au aapucat pe Dumnezeu de picior. La veniturile lor, puteau lua o suma foarte mare pe credit, basca echiparea cu alte produse bancare. Au luat 150.000 de euro credit, au mai primit un card de credit cu limita de VIP, si-au mutat conturile la banca in cauza si toti pareau fericiti.
Fireste, cand a venit criza si domnul Ionescu a ramas fara serviciu, si-au dat seama ca urmeaza vremuri grele. Noroc ca mai aveau jumatate din banii luati pe credit pe care i-au restituit in octombrie 2008. Au vandut doua din cele 3 masini si cu ce mai aveau prin banca au inapoiat toti cei 150.000 imprumutati initial. Nu voiau sa ramana datori cu sume asa de mari, mai ales ca efectele crizei incepeau sa apara.

In 2009, a venit prima scrisoare de la banca.
Erau invitati sa mearga pentru clarificarea „unor aspecte ce tin de contractul de credit cu numarul…”
Oras mic, angajatii bancii aflasera ca domnul Ionescu nu mai avea serviciu si ca, probabil, firma doamnei Ionescu e in pragul falimentului din lipsa de comenzi.

Domnul Ionescu s-a dus la banca si a recunoscut ca nu a mai achitat ratele la cardul de credit, ca nu avea de unde. A incercat sa discute despre o pasuire, dar n-a prea avut cu cine. Functionara era nervoasa. „Din cauza dumneavoastra nu ne mai atingem tintele de vanzari si nu mai luam bonusuri. Si noi avem familii, sa stiti. Platiti-va ratele, ca altfel nu va vad bine!”, i/a spus femeia. Probabil aceeasi care in urma cu doi ani se ruga mieros sa-i dea bani cu carul. Domnului Ionescu i s-a intins o foaie pe care trebuia sa o semneze.

ANGAJAMENT DE PLATA NR./22.10.2009
LA CONVENTIA NR.4356/

Incheiat intre :
…. S.A. Sucursala Caras-Severin, cu sediul in …, 1, Jud.,CARAS –SEVERIN, inregistrata la Registrul Comertului cu nr, denumita in continuare BANCA .

D-nul., cu domiciliul in localitatea …, , judetul/sectorul. Caras-Severin posesorul/posesoarea actului de identitate tip CI seria …nr…., cod numeric personal nr.., telefon, cetatenia romana in prezentul angajament de plata Imprumutat,

Intrucat la data de 04.09.2007,. Banca a acordat Imprumutatului un credit in suma de 18.248,00 EURO reprezentand descoperit autorizat de cont pe card. Imprumutatul inregistreaza restanta fata de Banca in suma de 15.208,00 EURO, la care se va calcula dobanda de 25% de comun acord partile au convenit urmatoarele:

Art. 1. Reesalonarea datoriei restante pe o perioada de 6 luni, incepand cu data de 25.10.2009 (urmau ratele, esalonate)

Acest angajament de plata constituie o ultima posibilitate de solutionare pe cale amiabila si executarea in conditiile stabilite in conventia nr.4356…
Nerespectarea acestui angajament de plata va conduce la anularea limitei de creditare ,fara nici o alta formalitate si fara interventia instantei,iar creditul si dobanzile calculate vor deveni scadente anticipat in termen de 15 zile calendaristice de la expirarea termenului prevazut in prezentul angajament.

Incheiat astazi 22.10.2009 intr-un numar de 2 exemplare originale, fiecare exemplar avand aceeasi valoare juridica, din care 1 exemplar ramane la BANCA si 1 exemplar la IMPRUMUTAT.
Cu hartia in mana, domnul Ionescu a plecat acasa. Abia daca isi mai amintea cum se rugau bancherii de el sa-i dea bani. Acum se inghesuie ca sa-i ia, dar asta-i viata. A vrut bani, acum trebuie sa achite factura.

Cum zilele treceau si bani pentru rate nu avea, dl. Ionescu a mai primit o hartie de la banca. De data asta, tonul devenise mai dur.

NOTIFICARE

Către,
D-nul/D-na
Loc. , Str., Nr., Bl., Sc.1 ,Et.1, Ap.35
Jud. CARAS-SEVERIN

Prin prezenta, Sucursala Caras-Severin, cu sediul în, jud. Caras-Severin, în temeiul prevederilor art. 1079 Cod civil, vă notifică faptul că, la aceasta dată, aveţi o datorie faţă de bancă în valoare 18.248,00 EURO ,din care restanta in suma de 15208,00 EURO (credite + dobanzi), rezultând din nerespectarea clauzelor contractuale stipulate in cuprinsul Contractului nr.1182240, dispoziţii care va sunt opozabile si sunt obligatorii potrivit prevederilor art. 969 şi 970 Cod civil si in consecinţă, vă punem in vedere ca, in termen de 3 zile de la data primirii, lăsării, afişării ori înmânării la domiciliul dumneavoastră a prezentei, să vă achitaţi datoria restanta faţă de Sucursala Caras-Severin.
În cazul în care, în termenul anteprecizat, nu alimentaţi contul dumneavoastră cu suma necesară acoperirii sumei restante, banca este în drept să declare scadentă anticipat si plătibilă imediat întreaga sumă a creditului acordat. Consecinţa declarării exigibilitaţii anticipate va fi aceea că, nu veţi mai putea achita de îndată numai suma restantă menţionată mai sus, ci veţi fi obligat să restituiţi întregul credit, cu dobânzi, comisioane, speze si alte sume aferente.
Menţionăm că asupra soldului creditului restant vor opera, până la rambursarea în totalitate a sumelor datorate băncii, dobânzile majorate stipulate în Contractele de credit.
În caz de neconformare (neplata sumei restante precizate), în scopul recuperării creanţei bancare, vom proceda la:
înfiinţarea popririi asupra veniturilor dumneavoastră salariale si asupra depozitelor bancare ori a altor venituri şi/sau titluri de valoare;
executarea silită, conform legii, a bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul dumneavoastră;
iniţierea oricăror alte demersuri legale (de natura civila ori penala) ce se vor impune, în vederea recuperării restanţelor.

Domnul Ionescu fusese de acord sa isi puna masina gaj la banca. Masina si un teren pe care il mai avea si pe care oricum nu putea lua prea multi bani.
Probabil din mai va ramane fara masina si teren. Asa ca in weekendul asta, dl. Ionescu isi va scoate familia la munte, pentru ultima data cu Jeepul sau vechi. „Indiferent de vreme ma duc, domnule Popa. E ultimul meu drum cu masina asta. Cine stie cand o sa mai am cu ce iesi la munte”, imi spune la telefon domnul Ionescu.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Zi de coşmar pentru băncile cotate la bursa de la Atena

Ziua de marti a fost una de cosmar pentru bancile grecesti cotate la bursa de la Atena (ATHEX-CSE Banking Index), pretul actiunilor scazand in medie cu 8.99% in timp ce capitalizarea acestora (valoarea de piata) s-a redus cu 1.7 mld euro.

In perioada 1-27 aprilie actiunile bancilor au scazut in medie cu 25.4%, valoarea de piata a celor 10 banci incluse in indexul bancar al bursei ajungand de la 23.4, la 17.5 mld euro. Scaderea fata de 30 septembrie 2009 este de 52%, respectiv -19 mld euro.

Spre comparatie, in aceeasi perioada, indicele bancar al S&P 500 a crescut cu aproximativ 25%.

Din cele 10 banci incluse in index, 5 sunt prezente si in Romania:

Alpha Bank – pretul actiunilor a scazut ieri cu 11.96%, scaderea de la inceputul lunii aprilie totalizand 24.4%. Valoarea de piata a bancii a ajuns la 2.8 mld euro.

ATE – pretul actiunilor a scazut cu 13.74%, scaderea de la inceputul lunii aprilie totalizand 26%. Banca este una mica, valoarea sa de piata fiind acum de 206 milioane euro.

National Bank of Greece (detine Banca Romaneasca) – este cea mai mare banca greceasca cotata la bursa, avand o capitalizare de 6 mld euro. Cursul actiunilor a scazut marti cu 9.99%, iar de la inceputul lunii aprilie cu 33%.

EFG Eurobank (detine Bancpost) – are o capitalizare de 2 mld de euro, actiunile scazand ieri cu “doar” 5.35%, pierderea cumulata in aprilie totalizand 26.7%.

Piraeus Bank – prezenta si in Romania, este a treia cea mai mare banca greceasca din punctul de vedere al capitalizarii (1.67 mld euro). Marti, pretul actiunilor emise de aceasta banca au scazut cu 9.38%, pierderea totala din aprilie ajungand la 23.8%.

In ceea ce priveste situatia filialelor din Romania ale acestor banci, va recomand acest articol.

Altfel, pe piata internationala lucrurile au inceput sa degenereze: costul CDS-urilor afrente Greciei a ajuns la 824 de puncte, iar randamentul bondurilor grecesti emise pe doi ani la 15.4%. DJIA a scazut ieri cu peste 200 de puncte, indicele european STOXX 50 a pierdut 3.67%, iar euro a ajuns la 1.32 dolari.

UPDATE 10.40: randamentul bondurilor grecesti a ajuns in aceasta dimineata la 18.5%. Intrarea Greciei in incapacitate de plata pare greu de evitat.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: E rândul Portugaliei să acuze un atac speculativ

A venit randul lui Fernando Teixeira dos Santos, ministrul portughez al Finantelor sa acuze atacul pietelor financiare si sa se jure ca nu are incotro decat sa puna in practica un dur plan de austeritate ca sa poata reduce din deficitul prea mare al tarii (9,4% din PIB), timp in care datoriile Portugaliei sunt de 126 miliarde de euro. Declaratia lui vine imediat dupa ce Standard &Poor`s a coborat cu doua trepte perspectivele economiei portugheze.
“Trebuie sa raspundem acestui atac al pietelor financiare”, a declarat dos Santos. Bursa locala s-a dus in jos cu 5%. Presa e plina de articole in genul “Platim un pret prea mare speculatorilor”,, “Criza elena ne-a adus aici”, “O criza adevarata pentru noi ar fi daca UE ar da afara Grecia” si altele..

Asadar, dupa ce grecii sunt intr-un mare impas si trag dupa ei economia UE, acum gloabei elene i se mai adauga la atelaj si poneiul portughez. Cei aflati in caruta se cearta intre ei, pietele cad, spaniolii incearca sa se tina tare, dar totul seamana cu un spectacol de circ.

Trichet nu vrea sa lase vreo tara sa paraseasca Eurolandul si asta din considerente in care nici el, ca economist, nu crede probabil prea tare. Degeaba i sa spune ca pe corpul UE sunt mici pete de boala, ca el o tine sus si tare ca UE e bine-mersi. Petele insa se extind, iar pilulele administrate (ajutorul financiar angajat dupa mari si indelungi eforturi) nu isi face efectul.

Dupa Portugalia va urma probabil Spania, daca lucrurile merg in directia de acum.

Circul reincepe, poftiti de luati bilete. De la casa, nu de la speculanti.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP