duminică, 16 mai 2010

Bogdan Glăvan: Meltup

Pentru cine a lipsit de la ora de istorie.




Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Şelaru: Gâsca şi ouăle de aur. Un deces anunţat

Varujan Pambuccian ne explică faptul că în România, de pe urma muncii a 16.000 de programatori, Statul colectează cam 450 de milioane de Euro anual. Eliminarea scutirii de impozit ar aduce cam 30 de milioane în plus.

Dar, în anul 2000 plecau cam 2000 de programatori din ţară, în anul următor au plecat 1600, de la 70 de procente rată de migraţie, în timp, s-a ajuns la 4 procente.

De când mintea îngustă a Vlădescului a scos pe piaţă această idee s-au blocat investiţii de 60 de milioane de Euro. Se pregăteşte o plecare masivă a firmelor care au investit în producţia de software.

Avem o lege unică în lume, asta a fost una din gâştele care fac ouă de aur pentru România ultimilor 10 ani. Programatorii sunt băieţi deştepţi, o să plece. Investitorii cu atât mai mult. O să plece şi ei. Numai în UE e lipsă o jumătate de milion de programatori.

Şi uite aşa, din populism, egalitarism prost înţeles, în vuietul postacilor de partid, o să mai moară o gâscă a vecinului. Şi o să rămânem şi fără bani, şi fără inteligenţă, şi fără mândria că făceam şi noi ceva bine. Dar şi fără venituri la buget.

Am băgat forfetarul, a ieşit o hecatombă. Acum am trecut la uciderea industriilor care mai merg.

Această lege este dovada vie, pe care o omorâm acum, că nu creşterea taxelor şi impozitelor este o sursă mai mare de venit ci scăderea lor. Asta la noi în ţară nu în manualele de economie. Pe când suprataxarea industriei auto?

Aici şi aici sunt cele două texte scrise despre subiect de Varujan.

PS Adrian Năstase era de stânga, Boc e de dreapta.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Şelaru

Ion Radu Zilişteanu: Şi jocurile de noroc sunt afectate de criză

După cum lesne se poate vedea pe străzile oraşelor din România, la fiecare pas dăm de aşa-zise cazinouri, care, de fapt, nu sunt decât nişte banale săli de jocuri. Nici la numărul cazinourilor propriu-zise nu stăm deloc rău. Mai mult, agenţiile de pariuri sportive au proliferat extrem de mult în ultima vreme. Dinu Patriciu a anunţat recent că investeşte în reţeaua de pariuri sportive Bet Cafe Arena, alături de reţeaua de mici magazine de proximitate Mic.ro.

Numai că, aşa cum toată economia României a fost lovită de criza economică, nici sectorul jocurilor de noroc nu a fost ocolit. Cum este greu să fim la curent cu evoluţia cifrei de afaceri şi a profiturilor acestui sector, să vedem cum a evoluat Loteria Română, companie naţională. Loteria Română a avut în T1 2010 un profit net de 21,89 mil.lei, de aproape patru ori mai mic decât în T1 2009, şi o cifră de afaceri de 266,33 mil.lei, în scădere cu circa 22% faţă de rezultatele din perioada similară a anului trecut.

"În contextul crizei financiare şi economice de la nivel mondial, printre zonele cele mai afectate se regăşeste şi industria jocurilor de noroc. Deşi se credea că industria jocurilor de noroc este un segment imun la crize de natură economică, recesiunea mondială a afectat puternic şi acest domeniu", spun reprezentanţii Loteriei Române pentru Realitatea.net.

Ca să vedem magnitudinea fenomenului, trebuie spus că, în 2009, o treime din populaţia ţării a câştigat la jocurile organizate de Loteria Română. Compania a acordat anul trecut 7.427.256 de câştiguri, în sumă totală de 800,76 mil.lei (aproximativ 190,6 mil.€), la toate jocurile automatizate pe care le organizează. Înseamnă circa 108 lei sau 26 €.

"Sursa de venituri pentru compania noastră o reprezintă cota-parte din capitalul disponibil al populaţiei, pe care aceasta consimte să o cheltuiască pe jocurile loteristice, iar în actualul context economic şi financiar, pe fondul reducerii veniturilor populaţiei, oamenii sunt mult mai atenţi la cum îşi cheltuiesc banii. În acelaşi timp, prin statutul său de companie cu capital integral de stat, Loteria Română se confruntă cu problema unui angrenaj legislativ destul de greoi, care nu permite, de multe ori, decizii rapide de adaptare la o piaţă în continuă schimbare, cum este piaţa jocurilor de noroc", potrivit informaţiilor furnizate de companie, citate de Cotidianul.ro.

Loteria Română a fost înfiinţată în anul 1906 şi are în prezent 2.900 angajaţi. În anul 2009, contribuţia Loteriei Române la bugetul de stat, prin impozite şi taxe, a fost de 11,12 mil.lei. Compania Naţională "Loteria Română" SA este unic organizator şi exploatează, pe întreg teritoriul ţării, jocurile loto şi pariurile mutuale şi jocurile de noroc, conform OUG nr. 77/24 iunie 2009.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui

Dan Popa: Politicienii şi economiştii se ceartă între ei. Anorexia fotomodelelor şi leşinul de stat

E o fractura undeva, intre politicienii si economisti. Citeam intr-un ziar francez acum vreo ora si le dau dreptate.Ambele tabere -politicienii si economistii- se acuza reciproc chiar daca discret, deocamdata. Grecia vrea sa dea in judecata Goldman Sachs pentru ca i-a agravat criza. Oameni politici versus bancheri, asadar. De cealalta parte, economistul sef al Băncii Centrale Europene, Juergen Stark, vorbeste despre stoparea presiunilor politice si despre vina acelorasi politicieni care nu sunt in stare sa opreasca adancirea crizei.
Sarkozy cu Merkel se ratoiesc la cei care speculeaza (bancheri si proprietarii de fonduri de investitii) ? Imediat, sare economistul sef al Unicredit, Marco Annunziata spune ca singura preocupare concreta a politicienilor a fost sa diabolizeze pietele. ”O cale de a-si masca propriile dificultati in actul guvernarii”, completeaza el.

Politicul reproseaza economicului dezmatul. Economistii reproseaza politicienilor inconsistenta actiunilor si neimplicarea (nu stiu, nu pot sau nu vor sa se implice).

Cred ca ceva se va intampla in actualul mers al lucrurilor. Apar prea multe fisuri. Mai multe si mai repede decat pot fi acoperite. Poate daca reglementarea bancara ar fi avut loc imediat dupa izbucnirea crizei…poate ca daca acum in ultimu ceas s-ar mai face ceva, ar mai putea fi salvat sistemul. Dar deciziile se iau greu, nu mai stii cine de partea cui este, asa ca fiecare incearca sa se salveze pe cont propriu, chiar daca efectul agregat este mai rau pentru toti.

Si inca o observatie. Mi-a trecut prin cap cand ma intorceam de la piata. Acum e la mare moda cura de austeritate. Cu cat e mai drastica, ei bine, cu atat vei fi mai sanatos. Eact ca la fotomodele, care erau cu atat mai apreciate cu erau mai slabe. Cu cat treceau la randu-le printr-o austeritate culinara mai mare, ca sa zic asa. Multe dintre anorexicele alea au lesinat pe scena de atata austeritate. E posibil ca si Statele sa lesine? Grecia pare cam lipotimica…

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Economistul şef al BCE: “Am cumpărat timp, nimic altceva”

“Am cumparat niste timp, nimic mai mult.Pachetul de asistenţă financiară în valoare de o mie de miliarde de dolari pentru stabilizarea pieţelor financiare internaţionale şi prevenirea colapsului monedei euro este doar pentru a câştiga timp”, a declarat  economistul şef al Băncii Centrale Europene, Juergen Stark, intr-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung.

„Când pieţele o iau razna, nimeni nu poate prognoza consecinţele…Politicienii trebuie să acţioneze cât de repede este posibil pentru a preveni orice posibile evoluţii adverse”, a adăugat oficialul BCE. El a mai spus ca moneda unica este intr-o situatie critica (Er ist aber in einer kritischen Situation) si a vorbit despre o eventuala prabusire a euro, care ar atrage dezintegrarea proiectului Europei Unite


Potrivit lui Stark, daca nu au loc reforme ale economiilor europene iar unele tari vor continua sa isi mentine deficitele fiscale peste limita Maastricht fara a fi sanctionate, situatia se va agrava. El a dat exemplul guvernului Gerhard Schröder, care a reusit sa scape de anumite acuzatii prin presiuni politice, avertizand ca aceleasi presiuni politice nu trebuie sa conduca la distrugerea disciplinei zonei euro.

În timp ce bursele europene şi euro au înregistrat creşteri semnificative luni, după anunţarea pachetului de asistenţă financiară, spre sfârşitul săptămânii ele şi-au reluat scăderea din cauza temerilor că statele europene nu vor putea adopta deciziile politice dificile necesare pentru reducerea deficitelor bugetare.

Stark a pledat pentru sancţionarea ţărilor din zona euro care depăşesc limita de trei la sută de deficit din PIB. Economistul şef al BCE a afirmat că nu au existat presiuni politice asupra BCE când liderii zonei euro au decis înfiinţarea pachetului de asistenţă financiară, iar „independenţa noastră nu a fost afectată”.
Interviul merita citit, chiar daca nu am acuma vreme sa il traduc. Poate mai catre seara.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Ce poate face statul cu 20% din PIB?

Cristian Pârvulescu recidivează și amenință poporul credul cu fantasma reducerii statului la 20% din PIB. Spun fantasmă deoarece clasa politică actuală nu are nicio intenție în acest sens (bine ar fi…):

“Sunt unii care îşi doresc un stat care să nu consume mult peste 20% din PIB. Şi fac orice pentru ca acest vis să se realizeze. Însă ceea ce îşi doresc este în fapt un nonstat. Un stat care nu mai poate face nimic pentru apărarea egalităţii dintre cetăţeni!”

Serios? Un stat care să consume (na, că te-am prins!) 10% din PIB este neputincios? Nu ar putea asigura “justiția socială”? Un calcul scurt.

10% din PIB trebuie să meargă la actualii și viitorii pensionari (cei care au cotizat o viață și care sunt îndreptățiți să primească acum înapoi ceva). Cheltuielile cu pensiile de stat se ridică în prezent le peste 8% din PIB, dar valoarea va crește în viitor, astfel încât am pus o medie de 10% pentru următorii 20-30 de ani.
Mai rămân 10%. Adică atâția bani cât colectează statul din TVA. Presupunând că toate celelalte impozite sunt eliminate: impozitul pe venit, impozitul pe profit, accizele și, cel mai important, cotizațiile sociale. Presupunând că după toate aceste eliminări, economia ar produce la fel de mult pe cât produce astăzi iar guvernul ar colecta tot 10% din PIB TVA. Ar fi o zecime din PIB-ul actual de redistribuit.

Aceasta înseamnă 12 miliarde de euro. Vă puteți imagina și singuri ce ar face statul cu acești bani. Eu mă gândesc că ar putea completa veniturile a 6 milioane de angajați (aproape toți salariații din România) cu echivalentul salariului minim actual. Sau că ar putea împânzi România cu autostrăzi, la costul normal al acestora discutat aici. Sau că ar putea distribui 1 200 000 de Loganuri full option – alternativ, doar 1 000 000 de automobile dar cu benzina asigurată pe tot anul. Sau că ar putea construi 250 000 de locuințe.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP