luni, 24 mai 2010

Ion Radu Zilişteanu: Guvernul spaniol limitează accesul la credite bancare pentru autorităţile locale

Guvernul socialist din Spania a interzis accesul autorităţilor locale la îndatorarea pe termen lung, până în 2012, astfel încât să nu submineze eforturile de reducere a deficitului bugetar, în conformitate cu un act normativ privind măsurile de austeritate, publicat astăzi.

"Autorităţile locale şi entităţile care depind de sectorul administraţiei publice nu vor putea accesa credite publice sau private pe termen lung, în nici un fel, pentru a finanţa investiţiile lor", se spune în act.

Această interdicţie este valabilă până la 31.12.2011. Acest decret-lege adoptat joi de către Consiliul de Miniştri a suplimentat lista de măsuri de austeritate pentru 2010 şi 2011, în încercarea de a accelera reducerea deficitului bugetar, care a crescut până la 11,2 % din PIB în 2009.

Guvernul a decis să ia măsuri nepopulare de austeritate în valoare de 15 mld.€ în 2010 şi 2011, pentrua reduce deficitul bugetar la aproximativ 6% din PIB în 2011.

Un plan de austeritate anterior, de 50 mld.€, a fost anunţat în ianuarie, ţinteşte reducerea deficitului bugetar la 3% în 2013.

Printre măsurile nepopulare noi sunt prevăzute reduceri ale salariilor funcţionarilor publici şi îngheţarea ajustării automate a anumitor pensii.

Datoria autorităţilor locale la sfârşitul anului 2009 s-a ridicat la 34,595 mld.€ sau 3,3% din PIB-ul spaniol, potrivit Ministerului Economiei.

Datoria publică a reprezentat aproximativ 55% din PIB în 2009 şi este de aşteptat să crească brusc la aproximativ 74% din PIB din cauza deteriorării accentuate a finanţelor publice în Spania. Totuşi, aceste cifre rămân sub cele înregistrate de mai multe ţări din zona euro.

Spania a cunoscut o deteriorare puternică a finanţelor publice, care a alarmat pieţele în ultima vreme, acestea punând la îndoială capacitatea de recuperare a ţării în contextul neîncrederii faţă de Grecia.

Sursa: Les Echos

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Continuarea războiului pe faţă BNR-Guvern

Adrian VasilescuAşa cum scriam la începutul lunii în articolul Război pe faţă BNR-Guvern: Mugur Isărescu acuză Guvernul că a minţit, ultimele evoluţii prvind criza economică în România au adus la iveală fricţiuni vechi ce au mocnit între banca centrală şi guvern. Astfel, aseară, pagina electronică a ziarului Gândul a publicat un interviu cu Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, luat de Victor Rotariu. Redau mai jos prima întrebare şi primul răspuns, întrucât mi se par esenţiale pentru explicarea momentului în care ne aflăm.

Gândul: De cât timp s-a ştiut că se va ajunge în această situaţie, să fim nevoiţi să reducem salariile bugetarilor cu 25% şi pensiile cu 15%?

Vasilescu: Dacă privim şi înapoi, aş putea spune că s-a ştiut de câţiva ani, pentru că există o sumă de reguli în economie. Când le încalci, ai probleme, iar una dintre regulile foarte importante în politica fiscală este ceva asemănător cu proverbul "să-ţi faci iarna sanie şi vara căruţa". Atunci când este vară în economie, când ai creştere foarte mare, politica fiscală trebuie să fie anticiclică - asta înseamnă că-ţi faci sanie. Dacă creşterile sunt mari, se duc salariile în sus, producţia creşte, consumul e de asemenea exploziv, este momentul în care politica fiscală trebuie să acţioneze pentru a strânge rezerve. De mai mulţi ani, atunci când se fac bugetele, proiecţiile sunt generoase şi balanţa veniturilor este urcată cam la 37-38, uneori 39% din PIB. Dar când se trage linie după exerciţiul bugetar şi se adună banii care au fost strânşi în balanţa veniturilor vedem că niciodată de mai mulţi ani nu a fost depăşită scala asta între 28% şi 32%. Dincolo, în balanţa cheltuielilor, deşi au fost mereu programate deficite strânse, în fiecare an am avut nevoie de reduceri de cheltuieli, pentru că ele se duceau mereu 37-38-39%, uneori chiar 40%. În timpul exerciţiului bugetar le vedeai cum urcă. Mereu era nevoie de ajustări de tăieri. Câteodată s-au făcut, câteodată nu s-au făcut. Nu s-au făcut în special în anii electorali. Nu spun o noutate acum. Voci de la banca centrală, chiar vocea guvernatorului au atras atenţia - v-am spus cu limpezime că va veni un moment al scadenţei. Şi a venit.

Iată că eforturile Băncii Naţionale a României de a repara prin măsuri de politică monetară aberaţiile comise de guvernele succesive ale României în materie de politică fiscală, salarială şi pensionări anticipate nu mai pot fi aplicate cu succes dincolo de o anumită limită. BNR a ajuns la capătul răbdării în ceea ce priveşte atitudinea tolerantă faţă de guvern.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: O propunere. Lăsaţi autostrăzile, faceţi ILF-uri

Autostrazile sunt un soi de fata morgana. Exista pe hartie, se elibereaza facturi consistente dar de vazut nu le vezi. Banii se evapora. Pe surse, “drumarii” au luat in primele luni din an bani cat sa umfle arieratele cu vreo 300 de milioane de euro. Autostrazile care se fac la noi sunt scumpe si sunt la limita vizibilitatii. Un primar dintr-o localitate imi spunea ca s-a trezit recent cu doi straini cu legitimatii ale Fondului Monetar, care voiau sa verifice existenta unui drum care aparea in acte dar care in realitate nu exista.

Propunerea mea e banala. Faceti, stimati guvernanti, ILF-uri. Colectati marfa produsa in gospodariile taranesti. Faceti niste depozite unde producatorii agricoli sa poata aduce marfa. Veti fi surprinsi de cati bani ati putea aduna. Taranul nu va mai vinde altor intermediari pe bani de nimic si fireste, fara factura, ceapa, patrunjelul, marul sau strugurii. E si un paradox aici. Producem marfuri eco (cele mai scumpe in Europa) dar nu suntem in stare sa fiscalizam domeniul care in alte tari aduce si 10% din veniturile bugetare. Pe tot drumul asta se emit facturi, s-ar putea ajunge chiar la export …oricum e rost de bani la buget.
Doi. Faceti cum au facut bulgarii. Sunt probleme cu evaziunea la granita? Externalizati serviciile vamale britanicilor (sau oricaror altora care sunt seriosi). Bulgarii au adus la buget sume suplimentare de 400 mil euro in 3 saptamani. Nu taiati debil pensiile, ca mai sunt si alte solutii. Multe alte solutii. Acum ma grabesc la o intalnire, dar am sa revin asupra acestor idei.
PS. O fi adevarat zvomul ca cei de la Vinci se saturasera sa vada aceleasi fete care contesta licitiatiile, in speranta obtinerii unor sub-contracte avantajoase? Ca sunt scarbiti de procedurile locale? Sa facem un calcul. Cat au adus pana acum autostrazile la buget si cat au inghitit? Avem nevoie de autostrazi in mod necesar sau de bani?
Suflecati`va mainile si puneti-va pe treaba, nu pe talkshow-uri. Sau citeste aici

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Şi foştii bugetari americani au pensii “nesimţite”

New York Times: in statul New York exista aproximativ 3.700 de pensionari proveniti din randul fostilor functionari publici care au pensii anuale de peste 100.000 de dolari. Dintre acestia, 21 castiga peste $200.000, iar unul castiga peste $300.000 anual, lista aici.

De remarcat ca pensia medie reprezinta aproximativ 80% din salariul incasat in ultimul an, insa exista si exceptii – spre exemplu, un politist pensionat la 44 de ani incaseaza o pensie anuala de peste $100.000, cu 36% mai mare decat salariul sau de baza din ultimul an ($74.000).

Cum a reusit aceasta performanta? Si la ei, in unele sectoare pensia reprezinta un procent din salariul incasat in ultimele luni, astfel ca omul a facut foarte multe ore suplimentare exact inainte de pensionare, marindu-si astfel baza de calcul a pensiei.

La fel ca in cazul unora dintre romanii cu pensii speciale, pensionarul respectiv nu are nicio problema legata de moralitate.

Spre comparatie, in Romania, cele mai mari pensii speciale trec de 30.000 de lei lunar, ceea ce inseamna aproximativ $115.000 anual.

Mai jos, diferenta de venituri dintre bugetari si privati in New York, click pe grafic pentru detalii


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Un powerpoint al direcţiei Consumer Risc dintr-o bancă locală. Scenarii de dialog cu restanţierii

Directia consumer risc a unei banci locale a elaborat un manual despre cum sa se discute cu clientii care au intarziat cu plata ratelor.
Nu are importanta numele bancii, ci poate doar tehnicile utilizate. Manualul, de fapt o traducere a unei lucrari aparute in strainatate, a fost sintetizat in cateva slide-uri si fireste, adaptat Romaniei. Sunt de fapt scenarii despre cum sa se discute cu clientii restantieri. Unele sunt hilare, altele tragice. Apar nume generice, insa apare la un moment dat si o discutie cu fictivul domn “Boc”. De ce a fost ales ca exemplu tocmai numele premierului, mi-e greu sa pricep. In rest, cititi si va amuzati. Sau nu.
Exemplu:
C (client) – Haideti doamna imi cereti sa imi platesc restantele sa fiu la zi cu creditul cand banca nu a fost in stare sa ma anunte ca am avut comision in luna august si ca trebuia sa platesc mai mult
OC (ofiter colectare) – Domnule N….. as vrea sa lasam deoparte acesta suparare a dumneavoastra pentru ca banca si-a facut datoria in contractul pe care l-ati semnat. As dori sa ne concentram pe rezolvarea situatiei actuale .
Exemplu
OFITER COLECTARE: V-am sunat in legatura cu creditul dumneavoastra. Aveti 78 de zile intarziere si o restanta de 690 RON
CLIENT: Da stiu. Si ?
OFITER COLECTARE: Si trebuie sa va platiti datoria de 690 RON
CLIENT: Nu pot doamna sa achit ca am probleme si nu am bani

OFITER COLECTARE: In cazul acesta va trebui sa faceti macar o plata partiala astfel incat sa nu mai platiti penalizari in plus
CLIENT: Cat este o plata din asta partiala ?
OFITER COLECTARE: 569,69 RON
CLIENT: N-am atatia bani doamna, pot sa va dau o suta-doua de mii de lei vechi
OFITER COLECTARE: Nu. Trebuie sa dati macar 569,69 RON
CLIENT: Pai de unde sa fac rost doamna de atatia bani ?
OFITER COLECTARE: Gasiti o solutie poate va imprumutati de undeva
CLIENT: N-am doamna de la cine
OFITER COLECTARE: Cereti si dumneavoastra in avans o parte din salariu
CLIENT: Nu se poate doamna asa ceva la mine la servici
OFITER COLECTARE: Atunci platiti macar cea mai veche rata restanta de 269,69 RON
CLIENT: Nu auzi doamna ca nu am bani. Daca vreti pot sa va dau o suta-doua sute de mii. Mai lasati si dumneavoastra din suma ca e cam mare
OFITER COLECTARE: Pai eu as lasa daca ar fi dupa mine …
01. Exemplu:
OC – Ce s-a putut intampla atat de grav incat nu v-ati putut achita ratele ?
C – Doamna fiul meu de 10 ani a suferit un accident grav acum 3 luni si de atunci sunt prin spitale cu el
02. Exemplu:
C – Doamna, nu e o suma mare. Au altii restante de milioane si nu mai patesc nimic !
OC – Atunci daca nu este o suma mare de ce nu incercati sa o achitati ?
04 . Exemplu:
OC – Sunteti dumneavoastra ferm convins ca de data aceasta veti ajunge in Agentie ? Am observat ca ati mai facut promisiuni de plata care nu au fost respectate, ceea ce inseamna un istoric de plata negativ ?
C – Am fost ocupat deoarece am lucrat ore suplimentare pentru a strange suma necesare.
OC – Dar ati fost instiintat printr-un mesaj sa luati legatura cu noi si observ ca ne-ati evitat !
C – Nu v-am contactat deoarece am lucrat orele suplimentare. Doream sa va contactez aveam exact banii sa efectuez plata.
OC – Puteti va rog sa vorbiti pe un ton normal pentru a putea gasi impreuna o solutie care sa va ajute ?
02. Exemplu:
C – Nu pot sa platesc acum absolut nimic. Am incercat toate metodele despre care mi-ati vorbit.
OC – Atunci incercati sa obtineti macar o parte din restanta si eu voi ruga personal un coleg sa revina cu un apel.
03. Exemplu:
C – Doamna, am probleme cu banii. Nu mai lucrez, sotia este in somaj
OC – Va inteleg si stiu ca este o situatie dificila.
C – Da doamna si mai am si 3 copii de crescut …
OC – Am inteles cat este de greu, am avut si eu 4 frati si ne-am descurcat destul de greu. (hahaha-rasul meu, DP)
04. Exemplu:
C – Nu am reusit sa strang suma de care vorbiti
OC – Atunci insemna ca nu ati depus suficient efort in acest sens
(mi se pare jignitor sa discuti in modul asta- DP)
05. Exemplu:
OC – Am stabilit sa ajungeti la banca pe data de 12 octombrie cu suma de 69 de RON. Am observat ca nu ati mers.
C – Pai si ce daca ?!? Este asa o mare tragedie ?!?
06. Exemplu:
C – Nu am bani.
OC – Nu va inteleg atitudinea … nu inteleg de ce refuzati toate ofertele pe care vi le fac desi sunt in interesul dumneavoastra.
01. Exemplu:
OC – Domnule N…, sincer va inteleg, si eu as gandi la fel daca as fi in situatia dumneavoastra. Insa situatia restantelor este un subiect diferit de faptul ca eu va apreciez comportamentul amabil.
03. Exemplu:
C – Am probleme cu banii fiinda de 1 luna de zile sunt in somaj !
OC – Va inteleg. Inteleg deci ca este mai dificil. Insa nu ne este permis sa modificam sumele restante pe baza acestui motiv.
05. Exemplu:
C – Si ce doamna care-I problema ?!? Sunt mari ALTII AU RESTANTE MAI MARIi ! (tipa)
OC – Haideti sa asteptam o clipa sa va linistiti iar dupa aceea putem sa gasim o solutie pentru a va ajuta.
03. Exemplu:
C – Doamna nu am reusit sa platesc deoarece nu mai lucrez de 1 luna de zile
OC – V-am contactat deoarece doresc sa va asigur suport si as dori sa lucram impreuna pentru
a gasi o solutie cu beneficii pentru dumneavoastra. Practic vreau ca sansele sa se ia masuri
impotriva dumneavoastra sa se reduca.
04. Exemplu:
OC – V-am sunat pentru a va oferi suport in rezolvarea situatiei pe care o aveti la banca
05. Exemplu:
OC – Va inteleg perfect situatia domnule N… insa problema restantelor este un subiect diferit si as dori sa gasim impreuna o solutie pentru a o rezolva.
06. Exemplu:
OC – Domnule N… as dori sa gasim impreuna o solutie astfel incat sa putem ajunge la un acord benefic atat pentru dumneavoastra cat si pentru banca
08. Exemplu:
C – Am probleme foarte mari cu banii. Singurul venit il reprezinta somajul sotiei si mai avem si un copil mic …
OC – In cazul acesta haideti sa gasim impreuna o solutie pentru rezolvarea situatiei dumneavoastra
09. Exemplu:
OC – Uite, suntem amandoi interesati sa rezolvam restanta – daca eu nu incerc sa iti satisfac interesele tale este putin probabil sa obtinem un acord care sa ma satisfaca si pe mine. Si invers. Hai sa gandim impreuna cum ne putem satisface interesele noastre comune
10. Exemplu:
OC – Va inteleg situatia ca om insa problema restantelor ramane. As dori sa nu amestecam problemele personale cu restantele si sa ne concentram pe rezolvarea situatiei restantelor.
01. Exemplu:
C – Nu vreau doamna sa achit nimic. Ce o sa imi faceti ?
OC – Domnule N… haideti sa nu adoptam astfel de pozitii si sa incercam impreuna sa cautam
o solutie pentru acesta situatie. V-am sunat deoarece doresc sa va asigur suport si as dori sa
lucram impreuna pentru a gasi o solutie cu beneficii pentru dumneavoastra. Practic vreau ca
sansele sa se ia masuri impotriva dumneavoastra sa se reduca.
02. Exemplu:
OC – In concluzie domnule N… interesul dumneavoastra este sa incercati sa platiti iar interesul bancii este sa recupereze banii – este util sa incercam impreuna sa gasim o solutie benefica pentru ambele parti
04. Exemplu:
OC – Domnule N… aveti o restanta in valoare de 469 RON. Este in interesul dumneavoastra sa depuneti de urgenta o suma pentru a evita penalizarile zilnice, raportarile la Biroul de Credit si luarea de masuri legale impotriva dumneavoastra.
05. Exemplu:
C – Doamna este adevarat ca iai inca salariu dar nu am platit deoarece nu mai castig atat de mult si nu vrea sa raman fara bani.
OC – Domnule N… sa stiti ca puteti adopta o alta pozitie daca doriti sa nu ramaneti fara bani – daca nu platiti deloc se acumuleaza penalizari si se poate ajunge chiar in instanta judecatoreasca. Deci veti avea de platit pe langa suma creditului si penalizarile si eventualele cheltuieli de judecata. Va propun o solutie pe care am mai aplicat-o si la alte persoane in situatia dumneavoastra si a avut rezultate benefice pentru ambele parti: plata partiala.
02. Exemplu:
OC – De ce nu ati efectuat nici macar o plata partiala daca nu ati reusit sa acoperiti toata restanta ? Nu ati mai facut nici o plata din luna iulie.
07. Exemplu:
C – Doamna eu vreau sa achit restantele pentru ca vreau sa mai fac un credit candva dar momentan nu am posibilitatea sa achit toata suma
OC – Pentru a putea sa faceti un nou credit, dumneavoastra ar trebui sa fiti la zi cu ratele si sa nu aveti raportari negative la Biroul de Credit. Daca nu puteti acoperi toata suma acum faceti o plata partiala pentru a evita raportarea negativa, iar in cel mai scurt timp posibil achitati acea diferenta.
03. Exemplu:
OC – Dumneavoastra trebuie sa ajungeti la zi cu acest card de cumparaturi adica sa depuneti suma de 40 RON in cel mai scurt timp posibil – maxim 3 zile pentru a evita blocarea cardului definitiv ceea ce presupune returnarea sumei totala datorata in acest moment: 3000 RON.
C – Da doamna
OC – Domnule D…, as dori sa ma asigur ca nu exista neintelegeri – va rog imi repetati veniti la banca si cu ce suma
C – 40 RON in 3 zile
04. Exemplu:
OC – Trebuie sa achitati toata restanta astfel incat sa evitati penalizarile zilnice, raportarile la BC si in special cea de-a treia masura, aceeasta fiind cea mai grava fiindaca nu veti mai putea lua niciodata un alt credit si sunteti destul de tanar.Nu se stie niciodata cum veti avea nevoie.Cel mai important este sa evitati ca acest caz sa ajunga in instanta judecatoreasca.
05. Exemplu:
OC – Vreau sa va ajut sa aducem o imbunatatire a situatiei dumneavoastre. Numai in ultimele 7 zile am ajutat zeci de oameni aflati in situatia dumneavoastra sa nu platesca penalizari. I-am salvat astfel de la regretabile mari costuri regretabile si astfel putut sa is vada nestingheriti de linistea lor familiala.
06. Exemplu:
OC – Daca nu aveti posibilitatea de a achita suma de 300 RON pentru a incheia luna septembrie, trebuie sa faceti macar o plata partiala adica 150 RON (jumatate din restanta) pentru a evita blocxarea definitiva a cardului. La blocarea definitiva a cardului trebuie sa returnati toata suma datorata: 2500 RON
07. Exemplu:
OC – ceea ce este important in acest moment este sa va rezolvati situatia pe cale amiabila, adica sa gasim impreuna o solutie astfel incat sa putem acoperi intreaga restanta. Insa la fel de important este pentru dumneavoastra sa nu platiti penalizari in plus si sa fiti raportat la Biroul de Credit
09. Exemplu:
C – Doamna, dar chiar nu ma intelegeti deloc ?
OC – Domnule va inteleg, am inteles situatia dumneavoastra, inso problema restantelor ramane si trebuie sa ne concentram asupra ei pentru a gasi impreuna cea mai buna solutie pentru dumneavoastra si pentru banca.
10. Exemplu:
OC – Si dumneavoastra domnule C… daca ati incerca sa ajutati pe cineva cu buna intentie ati face tot ceea ce este posibil si tine de dumneavoastra sa rezolvati situatia – exact asa cum incerc sa fac eu impreuna cu dumneavoastra.
03. Exemplu:
OC – Domnul D…, sincer va spun, chiar nu are rost sa da-ti (subl mea Dan Popa) degeaba pentru penalizari zilnice. De asemenea va spun de la om la om sunt de evitat raportarile zilnice la Biroul de Credit fiindca sunteti tanar si s-ar putea sa mai aveti nevoie sa accesati credite in viitor.
04. Exemplu:
OC – Problema cu care va confruntati dumneavoastra reprezinta restanta de 1000 RON la cardul de cumparaturi. Solutia pentru a rezolva acesta problema in cazul in care nu puteti achita integral este sa efectuati o plata partiala.
05. Exemplu:
OC – Eu va inteleg situatia din punct de vedere personal.Insa trebuie sa rezolvat si problema restantei la acest card fiindca veti ajunge in situatia in care veti fi obligat sa achitati toata suma datorata.
06. Exemplu:
OC – Domnule Boc va repet. Av vrea sa va rezolvati situatia pe cale amiabila pentru a nu fi obligati sa trimitem acest caz catre agentia interna de colectare pentru a se lua masuri pe cale legala.Rezolvarea pe cale amiabila implica minimul necesar din partea dumneavoastra sa platiti o rata.
07. Exemplu:
C – Doamna dar nu sunt vinovat ca nu ne-au dat salariile nici pana astazi.
OC – Domnule eu nu caut vinovati ci o solutie pentru a va rezolva situatia.
13. Exemplu:
OC – Dumneavoastra aveti de achitat restanta de urgenta pentru evitarea solutionarii in instanta, raportarile negative la Biroul de Credite, penalizarile zilnice. Dar fiindca am inteles ca aveti probleme financiare grave va pot acorda o amanare de plata de maxim 1 saptamana,
01. Exemplu:
OC – Este posibil ca eu sa nu am toate informatiile despre situatia dumneavoastra financiara.
Eu doresc este sa va stabilizez situatia si sa opresc agravarea ei. Contractul pe care l-ati semnat impreuna cu creditul prezinta conditiile in care dumneavoastra plati penalitati. Care credeti ca este riscul sa va inglobati mai mult in datorii ? Care credeti ca este riscul ca aopi sa se ajunga la o rezolvare in instanta ? Cum sugerati dumneavoastra sa gasim niste criterii obiective pe care sa le folosim in obtinerea unui acord – a unei plati din partea dumneavoastra ?
03. Exemplu:
OC – Exista o singura solutie pentru rezolvarea situatiei in care va aflati pe care am aplicat-o si in trecut. Anume restructurarea creditului prin care banca va ajuta sa ajungeti la zi cu ratele si sa avetri o rata mai mica pe fiecare luna – astfel va va fii mai usor de achitat. In acest mod evitati sa fiti incadrat ca rau platnic.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Se modifică/nu se modifică, sau cum îşi dă guvernul cu stângul în dreptul

Datele care de peste doua saptamani vin de-a valma de la guvern dau impresia de bulibaseala totala:

- se reduc/nu se reduc transferurile la Pilonul II de pensii

- scad toate pensiile cu 15%/ scad numai pensiile mai mari de X lei

- se anuleaza/nu se anuleaza scutirea de impozit pentru IT-isti

- scade/nu scade indemnizatia pentru mame

- implementam/nu implementam masura X, reducem/nu reducem veniturile cu procentul Y

etc

Ori, comportandu-se in acest mod, guvernul da de inteles ca nu stie ce decizii sa ia si mai mult decat atat, da apa la moara sindicatelor, in sensul ca incurajeaza protestele: cu cat ţipi mai tare, cu atat ai mai multe sanse ca masurile de austeritate care te vizeaza direct sa nu mai fie aplicate.

Inteleg ca la Palatul Victoria se fac acum calcule si studii de impact, inteleg ca inca nu se stie sigur ce si cum se modifica, insa membrii guvernului nu ar trebui sa iasa cu declaratii pana cand nu se ia o decizie, altfel nu genereaza decat confuzie in randul populatiei si a presei.

Avem probabil nevoie de bugetar in plus – un specialist care sa ii invete pe guvernanti cand, cum si ce sa declare.

Citeste si: Ce nu pricep

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Şelaru: Statul ca agent economic

Văd prea des replica "Privaţii produc, bugetarii consumă.", după care urmează un val de înjurături la adresa bugetarilor.

Problema se poate rezolva, să privatizăm sistemul medical, educaţia, să trimitem Poliţia la nivel local sau s-o desfiinţăm de tot, să ne luăm toţi puşti şi să desfiinţăm armata, să ieşim din NATO şi să devenim ţară neutră. Justiţia să crească taxele de timbru ca să devină rentabilă. Şi gata.

Nu-i atât de greu. Să privatizăm tot, de la Nuclearelectrica la sediul Primăriei din Cochirleni, nici măcar n-avem nevoie de Primărie.

Nu prin răfuieli populare, tipice de altfel în ultimii ani, se rezolvă problema într-o lume normală, ci prin lege.

Sunt lucruri care se pot privatiza, sunt lucruri care nu se pot privatiza. Statul există de prea multă vreme ca să propunem soluţii libertariene într-o ţară profund socialistă. Ca mentalitate.

Statul este cel mai mare agent economic, asta indiferent dacă place sau nu. Şi dacă privim Statul din acest punct de vedere vedem că Statul nu are o conducere economică raţională, în timp ce orice firmă privată are ca scop maximizarea profitului Statul nu are niciodată acest scop.

Anul trecut au fost impozitaţi indiferent de profit, prin impozitul forfetar, toţi, inclusiv cei care aveau pierderi. Statul a avut un deficit de 7 procente din PIB, de 20 de procente din venituri. E iraţional să-i înjuri pe privaţii fără profit şi să spui că nu faci altceva decât "să cureţi sistemul" şi tu să consumi cu 20 de procente mai mult decât produci.

Anul trecut bonusurile şi pierderile firmelor de Stat au fost de 1 miliard de Euro. Deşi au fost pierderi s-au dat bonusuri. Absurd.

O să-mi spuneţi că nu trebuie să privesc Statul aşa. Ok, numai că din această cauză, a privirii Statului ca altceva decât un agent economic, suntem în situaţia în care suntem.

Pentru a evita repetarea situaţiei trebuie să privim Statul ca agent economic şi să impunem ca scop excedentul bugetar.

Poţi să iei orice măsuri, să dai afară bugetari, să privatizezi, să dai pomeni electorale, treaba ta de guvernant, dar dacă ai deficit bugetar intri la puşcărie. Tot Guvernul. Să fii de stânga, de dreapta, ce ideologie vrei. Dar să ai excedent.

Ce ziceţi? Câţi se mai înghesuie la guvernare? Aşa că să nu ne mai înjurăm între noi şi să cerem responsabilitate.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Şelaru

Ion Radu Zilişteanu: Incapacitatea de plată a ţărilor, cazuri rare?

De multe ori, se spune despre evenimente economice că sunt fără precedent. Oare să fie chiar aşa? Având în vedere natura aleatorie a pieţelor, precum şi importanţa banilor în cele mai multe culturi, am putea fi surprinşi să aflăm cum evenimente caracterizate "fără precedent" s-au întâmplat deja. Cel mai recent caz, cel al Greciei. Ideea unei societăţi, cu atât mai puţin o ţară, care să nu îşi poată plăti datoriile este uimitoare. Dar o astfel de situaţie nu este neobişnuită.

Grecia a avut probleme de această natură (incapacitate de plată sau restructurarea datoriilor) de cinci ori în istoria sa, începând din 1826, după cum relatează Dr.Bryan Taylor, economist şef la Global Financial Data. Prima dată când Grecia a emis obligaţiuni de stat pentru acoperirea datoriei a fost la data de 21 februarie 1824, când dobânda a fost de 5% pe an. Pentru acea emisiune, Grecia a plătit doar cinci cupoane până în momentul în care ţara a intrat în incapacitate de plată, în iulie 1827.

Să nu facem greşeala de a-i considera pe greci drept campioni ai unui asemenea comportament. Deşi intrarea ţărilor în incapacitate de plată nu este un fenomen frecvent, el nu este nici rar. Alte state europene care au trecut prin această situaţie: Austria (de trei ori), Bulgaria (de două ori), Germania (în 1932), Ungaria (1931), Italia (1940), Polonia (de două ori), Portugalia (de două ori), România (de trei ori) , Rusia (de două ori), Serbia / Iugoslavia (de trei ori), Spania (de trei ori) şi Turcia (de patru ori).

Ce lecţie putem desprinde din această istorie? Preţurile titlurilor de stat sunt un excelent indicator al problemelor cu care se confruntă acele state. Atunci când preţurile titlurilor scad, randamentele la care acele state pot vinde în continuare titluri de stat cresc.

Dar, cel mai important, înainte să intrăm în panică într-o astfel de situaţie, trebuie să facem recurs la istorie.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Târgul imobiliar Real Vienna, în scădere de interes

În perioada 18-20 mai 2010, a avut loc la centrul expoziţional Messe Wien cea de-a cincea ediţie a târgului imobiliar Real Vienna. În acest an, târgul nu a mai atras decât 220 de expozanţi, în scădere cu 9% faţă de ediţia din 2009 şi cu 33% faţă de ediţia din 2008. Reducerea continuă a numărului de participanţi la ultimele ediţii ale târgului denotă efectele crizei asupra pieţei imobiliare din Europa Centrală şi de Sud-Est.

La târg, dintre cei 220 de expozanţi, numai trei au fost din România: Building Support Services (BSS), Immpuls Real Estate Solutions si Imotrust Arad. La ediţia din 2009, participaseră cinci companiii din România: Bernea Group, Imotrust Arad, La Donna Imobile, Romconcept International Solutions (care se ocupă de investiţii în turism) si Building Support Services (BSS).

Cei mai mulţi expozanţi au fost din ţara gazdă, Austria (96), urmând Polonia (19), Germania (15), Cehia (15), Ungaria (13) si Serbia (10). Această structură sugerează caracterul de târg regional al Real Vienna pentru Europa Centrală şi de Sud-Est. De altfel, reportajele televizate au transmis relativa apatie a ediţiei din acest an a târgului.

Târgul a fost organizat pe o suprafaţă de circa 16.000 m2. Biletele de intrare au costat între 190 şi 620 €.

Despre câteva impresii de la ediţia din 2009, puteţi citi articolul Târgul imobiliar de la Viena, prin ochii unui avocat român, în Wall-Street.ro.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Criza şi inspecţiile din bănci. Din rapoartele de control

Nu toti isi permit sa plateasca firme de mystery shopping cum face BCR de pilda, pentru a-si testa angajatii  sau pe cei ai bancilor concurente. Alte banci isi trimit inspectorii pe teren sa faca inspectii. Redau din cateva note de control intocmite, fara sa comentez prea multe pe marginea observatiilor facute.

  • Agentia este formata din 10 angajati care pun in practica o buna parte din lucrurile invatate la traininguri. Ce m-a surprins foarte mult este ca  nici un client nu a facut scandal (???-n.m DP)
  • „Recomand discuţii mai lejere şi nu pe fugă cu clientul, să-l invite să ia loc pe scaun, să îi multumească că a venit la banca noastră. Să înmânezi clientului pliantele specifice şi să ţii cont dacă produsul poate fi vândut în zonă. Am asistat la cazuri in care unui magazin care vindea bauturi in localitate i se recomandau produse de hedging. Nu trebuie sa ne batem joc de clienti

  • „De cum intri te blochează la uşă un miros urât care te intrebi de unde vine şi te uiţi în jurul tău şi găseşti răspunsul, cred că este nevoie de o igienizare. Pe jos o dusumea din lemn şi un linoleum de culoare închisă că nu îţi dai seama dacă este curat sau nu. Probabil acesta este si scopul acestei culori”
  • Vizita de lucru la Agentia ….Agentia este situata la o distanta de 50 km fata de Piatra Neamt. Este compusa dintrun numar de 15 salariati impreuna cu directorul acestei agentii. Cladirea este impunatoare ca si constructie dar este nevoie de de o modernizare si sa fie adaptata la noua imagine a Exista flagrante animozitati intre salariate din cauya diferentelor salariale”
  • ”Am avut discutii despre produsele noastre, ce merge cel mai bine la vanzare si ce nu merge … Un client a plecat  la Banca Transilvania pentru ca la retragere de numerar banca noastra ia un comision de 0,5% iar la cealalta banca ii ia un comision de lei indiferent de suma retrasa.
  • Spaţiul este foarte mic pentru agenţia noastră. Nu poţi să primeşti mai mult de 4 clienţi în agenţie odată şi să mai păstrezi şi confidenţialitatea operaţiunilor.
  • „A fost o adevarata de aproape 6 clienti pentru a-si ridica pensiile in cele 8 ore de program. Limbajul folosit este popular specific zonei din care reiese că se cunosc foarte bine
  • Agentia este formata din 10 angajati care pun in practica o buna parte din lucrurile invatate la traininguri. Ce m-a surprins foarte mult este ca indiferent de numarul mare de clienti nici unul nu a facut scandal
  • „In interiorul agenţiei era curăţenie dar ar fi necesară o igienizare. Deja doamna de la agenţie a spus că se pregăteşte să văruiască. Am înţeles că fac acest lucru majoritatea salariatelor noastre din reţea şi pe cheltuiala lor”
  • Din discutiile purtate cu doamna director a agentiei am inteles ca lipsa de amabilitate intre colegii din mediul rural si sucursalele judetene ii fac pe salariatii din retea sa vanda produse simple din nestiinta si din frica de a nu gresi. Cred ca avem nevoie chiar de simulari, discutii pe produse, ce trebuie facut aici si aici, concret sa nu lasam loc de interpretare dupa cum gandeste fiecare.
Ma gandeam la o discutie din cadrul unui seminar ca toti sunt nemultumiti de salariu. Este parerea mea proprie, daca le dai tot dintro data nu o sa mai fie interesati de nimic in viitor, cred ca trebuie sa crestem progresiv la anumite intervale in functie de performanta obtinuta, adica sa stie de ce a obtinut acest lucru…

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Ce nu pricep

Avem cateva probleme structurale in economie, dar cei care conduc ori sunt orbi, ori sunt prosti ori au o mentalitate de corporatisti.
Atunci cand exista o problema serioasa, la mine in familie se facea un fel de consiliu de familie. Veneau cei care aveau resurse -bunicul din Maramures, cei care aveau scoala- tata si cei care puteau oferi solutii. Se puneau la masa si pana nu rezolvau in vreun fel problema, nu se ridicau.
Uneori discutiile se intindeau si opt ceasuri, dar nimeni nu se ridica de la masa pana nu se gasea solutia.
Ce se intampla la noi? Sfanta Treime (Guvern-Presedintie- Sindicate) pare a fi o adunatura de pareri divergente. In loc de inepte talk-shouri e nevoie de discutii riguroase si flexibile.

Am discutat cu oameni din BNR. Am vorbit si cu cei din Guvern. Am avut interesante dialoguri cu apropiati ai Cotroceniului. Exista o fractura cel putin umana, daca nu institutionala. Si culmea, fiecare are dreptatea lui.
Cei din BNR spun asa. “Dom`ne, noi avem trecut in statut faptul ca nu acceptam si nu dam sugestii. De aia suntem independenti, whatta hell.”

Guvernul pare cel mai rupt de realitate. Vladescu e convins ca e al mai inteligent si ca solutiile celorlalti nu merg pur si simplu. Videanu admite ca nu stie ce planuri are Guvernul, dar sa asteptam pana miercuri cand isi va asuma raspunderea. Nu e normal asa ceva.

Presedintia crede si ea ca e cea mai desteapta institutie din stat. Nimeni nu lasa deoparte chestiuni debile gen statut, atributii, job description, ca sa rezolve o problema care ne priveste pe toti.

Sindicatele sunt pe alocuri, greu de inteles. Asta ca sa nu folosesc cuvinte mai dure.
Cei care fac studii pentru Guvern sunt oameni fara indoiala, destepti. Destepti si orgoliosi. Incerci sa le spui ca mai sunt si alte variante inafara cosirii cu 25% a salariilor? Esti un prost. Intrebi la BNR daca in vremuri din astea nu ar trebui flexibilizat vreun subpunct din Statutul Bancii? Pai ce faci?, urmaresti destabilizarea Bancii? Presedintia are si ea argumentele ei. „Pai daca toti ezita, cineva trebuie sa ia masuri, nu?”

Toti discuta intre ei, dar nu reiese nimic concret care sa fie util economiei.
„Pai n-ai vazut ce a facut Vosganian? A venit aici disperat dupa bani, dupa care a zis ca BNR l-a obligat sa vanda un miliard de euro”, imi spune cineva. Noi nu ne bagam. Nu dam si nu primim sugestii. Mai ales tampeniile cu impozitarea 100% a profitului sau cea cu vanzarea unei parti din rezerve.

La Guvern, lucrurile sunt si mai complicate. Exista consilieri economici, exista departamente de macroanaliza, dar se pare ca nu exista comunicare intre ele. Nimeni nu stie ce calculeaza celalalt.
S-o spunem clar. Institutiile statului nu comunica intre ele. BNR e luata prin surprindere de unele actiuni ale Guvernului. Presedintia surprinde Guvernul. Omul de rand e surprins de fiecare dintre ele si de toate luate impreuna.

Lipseste comunicarea si nu vreau sa dau acum mai multe detalii.
Lipseste o atitudine normala generata de criza. Lasati fratilor, statutele deoparte si asezati-va la o masa. Puneti toate datele cap la cap si scoateti tara din criza. Nu e mare lucru, ca nu suntem in situatia din Grecia. Dar nu mai mintiti ca nu sunt alte solutii si puneti-va pe treaba. Sau plecati naibii acasa daca nu va pricepeti.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: De ce a eșuat programul “computere pentru copiii săraci”

În anul 2004 guvernul României s-a gândit să subvenționeze achiziția de calculatoare pentru copiii familiilor sărace, oferind tichete valorice de 200 de euro. Veți spune că a fost idee bună. Deloc. Orice subvenție modifică matricea stimulentelor indivizilor, diminând incitativele productive și provocând în schimb apariția celor perverse. Despre acest din urmă aspect s-a mai scris, chiar guvernanții plângându-se la un moment dat că numărul celor care raportează venituri pe membru de familie exagerat de mici doar-doar vor pune mâna pe un cupon este uriaș. Iată însă că a apărut un raport foarte interesant și despre primul aspect.

Un studiu publicat recent de poate cea mai faimoasă instituție de cercetare de pe planetă, National Bureau of Economic Research din SUA a analizat efectele programului Euro 200. Autorii studiului – Ofer Malamud (profesor la University of Chicago) și Cristian Pop-Elecheș (profesor la Columbia University – arată că guvernul României a implementat acest program imitând orbește alte state, “în ciuda lipsei de dovezi credibile că tehnologia îmbunătățește performanța școlară a copiilor sau comportamentul acestora”.

Fără vreun studiu de impact (ce-i aia?), numărul cupoanelor acordate a crescut de la an la an: 25051 în anul 2004, 27555 în anul 2005, 28005 în anul 2006, 38379 în 2007 și 35484 în 2008. Dacă la început cuponul acoperea circa 75% din valoarea unui computer care îndeplinea cerințele minimale prevăzute de lege, treptat el a ajuns să reprezinte întregul cost al acestuia, pe fondul scăderii prețurilor echipamentelor de profil. Merită menționate trei aspecte:
• în anul 2008 calculatorul cumpărat în chimbul cuponului trebuia să aibă minim procesor de 2GHz, 1 GB memorie RAM și 160 GB hard-disk; astfel încât, mărturisesc, familiile nevoiașe și-au putut procura ceea ce eu nu dețineam la acea dată, conferențiar universitar fiind;
• cuponiada a crescut puternic dotarea cu computere a familiilor sărace, până la punctul în care probabilitatea ca un copil sărac să dețină un calculator a depășit-o pe aceea a unui copil aparținând unei familii al cărei venit se situează deasupra limitei legale!
• aproape jumătate din calculatoarele tranzacționate prin acest program au fost vândute de o singură companie; cine trăia ieri din subvenții – azi este în faliment, ghici Flamingo ce-i?!

Revenind la efecte, v-ați aștepta ca rezultatele școlare ale copiiilor săraci să se îmbunătățească cumva? Dar ce, ei sunt roboței, le pui calculatorul în brațe și pac! – învață mai bine? Bineînțeles că nu. Copiii s-au bucurat tare că au primit un computer pe gratis, gândindu-se câte jocuri vor face și cum le vor da ei lecții colegilor lor mai puțin norocoși. Ce spun autorii studiului?

“Copiii care au obținut un astfel de cupon au avut rezultate semnificativ mai slabe la matematică, română și engleză, deși au luat note mai bune la informatică… a rezultat că obținerea unui cupon a redus timpul dedicat efectuării temelor, privitului la televizor și cititului.
Aceste rezultate nu sunt surprinzătoare dat fiind că puțini părinți sau copii au afirmat că dispun de programe educaționale instalate pe computerele lor și puțini copii au spus că folosesc calculatorul pentru a-și face temele sau în alt scop educativ. În schimb, majoritatea calculatoarelor au instalate jocuri iar copiii au spus că cea mai mare parte a timpului pe care îl petrec la calculator este dedicat jocului.”
Din păcate pentru intențiile bune ale guvernanților, capitalul uman nu crește cu tehnologie, la fel cum poți să cultivi varză oferindu-i apă din belșug. Investiția în capital uman decurge din preferințele indivizilor, iar indivizii nu sunt atât de “legume” încât dacă îndeși în ei subvenții să îți ofere rezultatul scontat. Nici măcar copiii. Așa că înainte de a mai lua vreo măsură recomand decidenților să studieze bazele economiei fiindcă, vorba aia, niciodată nu știi când descoperi poker-starul din tine!

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Lăcomie, prostie sau lupta pentru cota de piaţă?

Am cazuri ca cel de mai jos, cu zecile. Oameni care s-au trezit mai rau decat dupa un contract cu camatarii. Drept e, nimeni nu i-a obligat sa semneze. Dar li s-a prezentat un produs gen Baba Cloanta ca si cum ar fi fost Ileana Cosanzeana. Iar oamenii au crezut in basme si au semnat.

Pe urma au regretat, dar era prea tarziu. Banca nu te iarta.
Am incercat sa discut cu reprezentantii firmei. Raspunsurile au fost insa dezamagitoare. Cazul descris este doar unul din miile de situatii similare. O parte dintre clienti au trimis scrisori Presedintiei, ca si cum Basescu nu are alta treaba. Altii mi-au spus ca s-au adresat autoritatilor europene in materie de protectie a consumatorilor.
Cea mai aiurea situatie am intalnit-o la un client din Dolj. Omul s-a fript cu o banca si cum nu se poate razbuna pe banca, se razbuna pe o familie de vecini care are un baiat angajat la banca in cauza. Nu e dimineata sa nu ii zgarie masina sau sa ii sicaneze in vreun fel.
Maine am sa scriu despre o situatie absolut ciudata…cevala limita dintre tragic si comic.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Revista presei de luni, la o primă lectură

  • Jamaica- stare de urgenta
Guvernul jamaican a introdus ieri starea de urgenta in Kingston si imprejurimi ca urmare a caftelilor dintre politisti si amicii unui „nas” al drogurilor care urmeaza sa fie extradat in SUA. “Dudus” Coke, 42 ani, e banuit ca ar fi capul (creierul, mezencefalul si hipotalamusul la un loc) cele mai tari bande din zona- Shower Posse gang.
  • Ducesa de York isi negociaza scump aparitiile media. Parca la noi e mai altfel…
Un ziarist de la « News of the World » a filmat-o cu camera ascunsa pe ducesa de York, tanti Sarah Ferguson care (cel putin aparent) isi negocia o aparitie alaturi de fostul sot, printul Andrew. Pretul negociat- 500.000 lire sterline (pour les connaisseurs, 575.000 euro). Ziaristul s-a dat drept om de afaceri si pana la urma chiar a facut o afacere, publicand tarasenia. Purtatoarea de cuvant a tantei Ferguson a confirmat autenticitatea si a marturisit ca ducesa „regreta enorm” gestul ei. Sa nu ti se faca scarba?

  • Bancheri ingamfati
Fostii sefi ai Fortis refuza sa compara in fata Tribunalului din Utrecht, a declarat avocatul acestora, Hendrik-Jan Bos. Ei vor sa fie audiati nu in Olanda, ci in Belgia, desi Tribunalul a respins cererile aceastora. E vorba de fostul CEO, Jean-Paul Votron , un alt fost sef- Maurice Lippens (care e si nepotul fostului Guvernator al Congo) si de ex-directorul financiar- Gilbert Mittler. Ei au fost dati in judecata de micii actionari ai bancii pentru minciuna si dezinformare.  Acestia au fost acuzati ca au mintit spunand ca totul este ok cu banca, desi institutia se ducea incet incet de rapa. Reclamantii isi doresc sa obtina despagubiri pentru prejudiciul financiar  adus. Cam degeaba.
  • Trichet: Euro e credibil. Politicile fiscale ale unora, nu!
Revin asupra unui interviu, chiar daca e de acum cateva zile. “Euro este o moneda credibila”, a declarat seful Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, intr-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung. “Nu euro e in pericol, ci politicile fiscale din anumite tari “, a precizat Trichet. Seful BCE a mai adaugat ca e in favoarea unei reglementari mai stricte a bancilor si fondurilor speculative. Interviul merita citit. Imi pare ca trichet spune mai multe decat la conferintele sale de presa. Drept e ca si situatia de acum e mai incalcita…
  • Papandreu vrea investitii arabe
Premierul grec Papandreu invita arabii sa investeasca in turism in Grecia. De la tribuna Forumului Economic Arab care a avut loc in Beirut si la care au participat 25 de state, Papandreu a promis un mediu de afaceri extrem de prietenos, fara birocratie si mai ales fara coruptie. Dealtfel vineri, premierul libian Baghdadi Mahmoudi, aflat in vizita la Atena, a promis cateva proiecte in zona energiei, turismului si constructiilor.
Oare Romania a avut trimisi la forumul acela?
  • “Puciul” lui Obama
Cam 4 miliarde de dolari au aruncat bancile americane penbtru ca proiectul privind reglemetarea sectorului financiar sa ramana la stadiul de vis. Cu toate astea, Obama i-a infrant pe bancherii care credeau ca banii rezolva orice, noteaza presa elvetiana.
  • Avocatii- noua tinta a Fiscului elen
V-ati prins de ce. Pentru ca nu isi declara corect veniturile. Potrivit Kathimerini, cateva miliarde de euro se duc anual pe apa sambetei din cauza evaziunii. 95 la suta dintre graci spun ca tinta e gresita. Restul de cinci la suta sunt avocati.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP