sâmbătă, 12 iunie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Ce e mai bine pentru economie: să treacă sau să cadă moţiunea de cenzură?

Moţinea de cenzură de marţi, 15 iunie 2010, a fost întoarsă pe toate părţile din punct de vedere politic. Să vedem, însă, ce consecinţe ar avea trecerea sau căderea moţiunii din punct de vedere strict economic.

1. Moţiunea trece

Dacă moţiunea trece, practic, din punct de vedere economic, România revine în situaţia de la sfârşitul anului 2009, când, ca urmare a unei prelungi instabilităţi politice, lucrurile păreau foarte sumbre. Efectul imediat ar fi deprecierea monedei naţionale, scumpirea împrumuturilor pe pieţe internaţionale (exprimate prin CDS) şi mărirea riscului de intrare în incapacitate de plată.

Dacă moţiunea de cenzură trece, înseamnă că legea care face obiectul ei şi care prevede micşorarea salariilor bugetarilor cu 25%, a pensiilor cu 15% şi alte măsuri complementare, nu va mai intra în vigoare. Drept consecinţă, reducerea cheltuielilor bugetare pentru atingerea deficitului bugetar de 6,8%, convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi celelalte instituţii internaţionale, nu se va mai produce. Simplu de intuit faptul că acordul va cădea, iar încrederea în România se va diminua şi se va reflecta prin mărirea dobânzilor la eventuale credite solicitate pe pieţele financiare internaţionale.

Formarea unui nou guvern ar putea dura destul de mult, dat fiind prcedentul din toamna lui 2009, şi nu este exclusă organizarea de alegeri anticipate, care ar prelungi şi mai mult instabilitatea politică şi lipsa unui guvern capabil să ia măsuri alternative care să scoată ţara din criză.

În acelaşi timp, reformarea sectorului public ar fi şi ea întârziată, conducând la noi pierderi.

Consecinţa ar fi terminarea anului 2010 cu un deficit bugetar de 9-10%, în cel mai bun caz. Calculul este simplu: 6,8% din PIB deficitul prognozat plus 2,1% din PIB cheltuieli făcut prin neluarea măsurilor de austeritate amintite mai sus, la care se adaugă eventualele cheltuieli suplimentare făcute din motivele de mai sus.

2. Moţiunea cade

Dacă moţiunea nu va trece, implementarea legilor care formează obiectul asumării răspunderii ar însemna reducerea consumului, ceea ce, tradus în cifre, ar însemna o slăbire a ritmul uiunei economii şi aşa în stare proastă şi reducerea creşterii economice cu circa 2% din PIB.

Actualul guvern şi-a dovedit inabilitatea de a gestiona criza. Ar fi necesară o remaniere guvernamentală cu o echipă în care să se găsească specialişti de primă mână.

Dacă moţiunea nu trece, acordul cu FMI şi celelalte instituţii internaţionale va continua, dar tranşa care urmează nu este capabilă să rezolve problemele ţării. Ar mai fi necesare circa 8 mld.euro, care ar trebui obţinuţi de pe pieţele externe.

În paralel, guvernul ar trebui să purceadă la o restructurare serioasă a sistemului public, ceea ce, până acum, nu a fost dispus să facă.

Concluzie

Dacă încercăm să cântărim cele două variante, probabil că, din punct de vedere strict economic, cel mai bine ar fi ca moţiunea să cadă la vot. Însă sunt şi multe alte considerente în afara celui economic. Ambele posibilităţi deschid căi greu de parcurs şi greutăţi cu care românii se vor confrunta în continuare.

Notă: Acest articol a apărut şi în Ziare.com.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Cât de “amiabile” sunt recuperările de credite? Ce spun normele interne ale unei bănci despre tehnici de evitare a creşterii neperformanţelor?

Probabil ca multi s-au intrebat cum isi monitorizeaza o banca portofoliul de credite, astfel incat sa previna deteriorarea lui. Sau ce face atunci cand NPL-urile isi urca ponderea in portofoliu? Daca nu v-ati intrebat niciodata, acest post nu este pentru Dumneavoastra. Daca nu ati aflat pana acum, cititi mai jos o selectie din normele interne ale unei institutii locale de credit

“Recuperarea pe cale amiabila a creantelor bancii se poate face si prin alte modalitati cum ar fi: cesiunea de creanta, subrogatia, novatia, delegatia, vanzarea de active aflate in garantia bancii.

Cesiunea de creanta, subrogatia, novatia, delegatia vor fi facute in bilant pentru clientii din portofoliul credite problema. In aceste situatii, responsabilul cu creditele problema va propune in fisa de recomandare modalitatea respectiva de recuperare a creantelor si o va supune aprobarii conform pct. 3.3.1.9.

Modelul de referat privind recuperarea creantelor bilantiere prin cesiune de creanta/subrogatie/delegatie (model care se va adapta in functie de caile de recuperare) este prezentat in anexa nr.4.

3.5.1.1. Cesiunea de creanta, conform pct.1.4.1, presupune transmiterea de catre banca a tuturor creantelor sale asupra debitorilor ajunsi in suferinta si care nu au capacitatea de a rambursa creditele si dobanzile restante, catre o terta persoana.

Contractul de cesiune de creanta (anexa nr.5) va urma regulile vanzarii (titlu oneros).

Contractul de cesiune de creanta este valabil incheiat prin simplul acord de vointa intre parti, executarea sa realizandu-se prin transmiterea titlului constatator al creantei (contract de credit cu toate accesoriile acestuia).

Pentru perfectarea acestui tip de conventie nu este necesar consimtamantul debitorului, fiind necesara notificarea acestuia, in calitate de debitor cedat.

Intrucat aceasta «tranzactie» se incheie inainte de a se fi recurs la scoaterea in afara bilantului a respectivei creante, pretul creantei bancii (cedent) – credit, dobanzi, comisioane, creante atasate etc – va fi platit integral la data semnarii contractului de cesiune de creanta cu agentul economic solicitant (cesionar).

Contractul de credit si anexele sale se vor transmite cesionarului pe baza de proces verbal de predare-primire.

3.5.1.2. Subrogatia, conform pct. 1.4.1, (model contract prezentat in anexa nr.6) presupune acceptarea de catre banca a platii de la o alta persoana (tert solvens), in acest mod transmitand acesteia toate drepturile si actiunile pe care le are impotriva debitorului sau.

Astfel, cel ce face subrogatia este creditorul si numai el trebuie sa consimta la subrogarea tertului, fara a fi necesara se obtina consimtamantul debitorului.

3.5.1.3. Novatia prin schimbare de debitor (model contract prezentat in anexa nr.7 – pentru persoane juridice) are loc atunci cand un tert se angajeaza fata de banca sa plateasca datoria debitorului initial.

In situatia in care prin fisa de recomandare s-a aprobat novatia de debitor ca modalitate de recuperare, se va intocmi documentatia de credit (preluarea creditului de catre noul debitor). Dupa aprobarea documentatiei respective, la nivelul unitatii bancare teritoriale se va incheia contractul de novatie (model anexa nr.7), respectiv contractul de credit in care se vor stipula noile conditii de derulare a creditului aprobate.

3.5.1.4. Delegatia, conform pct. 1.4.1, (model contract prezentat in anexa nr.8) poate prezenta interes practic in situatia in care debitorul (delegant) are o creanta impotriva unei terte persoane (delegat).

Pentru a evita o dubla plata, adica terta persoana sa-i plateasca debitorului, iar acesta la randul sau sa plateasca pe propriul creditor, se poate recurge la aceasta operatiune.

Aceasta va insemna ca debitorul (delegant) convine cu o terta persoana (delegat), ca acesta sa plateasca direct bancii (delegatar).

3.5.1.5. Referatul cu propuneri de recuperare a creantelor bilantiere prin cesiune de creanta/subrogatie/delegatie (model anexa nr.4) se va supune aprobarii Comitetului Director, urmand a fi supuse aprobarii organelor de conducere colectiva din Centrala.

3.5.2. Vanzarea de active aflate in garantia bancii

In situatia in care din activitatea curenta rezulta ca o societate nu are posibilitatea sa genereze fluxuri de lichiditati, care sa permita rambursarea creantelor inregistrate fata de banca, la solicitarea debitorilor/garantilor, banca poate aproba in vederea stingerii pe cale amiabila a obligatiilor inregistrate, valorificarea activelor aflate in garantia bancii, astfel:

3.5.2.1. daca valoarea rezultata din vanzarea activului/activelor acopera integral

creantele bancii, SAU

3.5.2.2. daca creantele ramase, dupa diminuarea expunerii in urma vanzarii unui activ/activelor, sunt acoperite de garantii (dupa actualizarea prealabila a rapoartelor de evaluare a tuturor activelor ramase in garantia bancii), comitetul director al sucursalei judetene va aproba vanzarea activului/activelor in vederea recuperarii creantelor bancii si va urmari ca garantiile ramase sa poata fi usor valorificabile.

3.5.2.3. pentru orice alta situatie, documentatia se va inainta, in vederea analizarii solicitarilor in conformitate cu limitele de autoritate de aprobare a documentatiei de valorificare active.

Sumele rezultate din vanzarea activelor vor fi incasate intr-un cont escrow, in care banca va avea calitatea de agent si beneficiar al sumelor, care vor fi utilizate la rambursarea creantelor garantate.

La nivelul politicii de credite, monitorizarii portofoliului si recuperari creante se realizeaza urmatoarele activitati:

Se urmareste (in baza informatiilor primite de la Departamentul de IT) situatia scadentelor la creditele din portofoliul creditelor bilantiere si se transmit la unitatile bancare teritoriale adrese de notificare referitoare la graficele de rambursare lunare;

Cu termen permanent, pentru clientii care inregistreaza pierderi, plati restante si au serviciul datoriei mai mic de 30 zile, se initiaza actiuni de analiza a modului de utilizare a creditelor si mentinerea/indeplinirea conditiilor avute in vedere la aprobarea/ prelungirea acestora. Concluziile si masurile care se impun vor face obiectul unei informari care va fi inaintata spre analiza conducerii executive a bancii;

(…)

3.2. Monitorizarea creditelor angajate de clienti retail

3.2.1. La nivelul unitatilor teritoriale/sucursalelor judetene, persoanele care au atributii in monitorizarea creditelor angajate de clienti retail (conform pct.1.2.1.2) vor avea in vedere urmatoarele:

3.2.1.1. sa monitorizeze modul in care imprumutatii deruleaza creditele angajate (utilizarea creditului conform destinatiei aprobate) si respecta obligatiile asumate prin contractul de credite;

3.2.1.2. sa monitorizeze creditele curente la nivelul fiecarei unitati teritoriale asigurandu-se ca nu au intervenit evenimente care sa conduca la nerambursarea creditului la termen, cum ar fi: trecerea in somaj a imprumutatului, diminuarea veniturilor prin schimbarea locului de munca, incapacitatea temporara de munca (concediu medical) etc., sau inactivitatea clientului persoana fizica autorizata;

3.2.1.4. sa initieze, incepand cu prima zi de la constatarea unor probleme privind rambursarea la scadenta si pana in ziua trecerii in portofoliul creditelor problema (raportarea pentru finele lunii), o serie de actiuni menite sa conduca la restituirea sumelor scadente, cum ar fi: telefoane de informare la clienti, trimiterea de notificari cu confirmare de primire prin care se comunica valoarea restantei, vizite la domiciliul clientilor.

3.2.1.5. sa urmareasca intocmirea dosarelor de dauna si recuperarea sumelor din dosarele de dauna depuse de banca la societatea de asigurare;

La nivelul sucursalelor judetene, pentru monitorizarea creditelor corporate si retail acordate de unitatile subordonate, personalul desemnat va efectua deplasari la unitatile bancare din subordinea sucursalei judetene pentru urmarirea modului in care produsele bancare tip credit au fost aprobate, respectarii destinatiei creditelor, respectarii limitelor de autoritate de aprobare a creditelor stabilite , concordantei datelor din documentatii, existentei garantiilor, indeplinirii clauzelor din contractele de credit, precum si perspectiva de rambursare la scadenta a creantelor bancii.

3.3. Monitorizarea creditelor problema persoane juridice

3.3.1. La nivelul unitatii teritoriale, responsabilul cu creditele problema:

3.3.1.1. identifica portofoliul creditelor problema, il centralizeaza (conform procedurii ) si il aduce la cunostinta directiei responsabile.

3.3.1.2. initiaza actiuni cum ar fi: telefoane, scrisori recomandate (standard – conform model prezentat in anexa nr.1), cu confirmare de primire, de comunicare a debitului si scadentelor in scopul informarii clientilor si stabilirii unor intalniri cu acestia. In acest sens:

a. identifica atat cauzele cat si solutiile, de comun acord cu clientii, care sa conduca la imbunatatirea calitatii creditelor problema si la recuperarea creantelor bancii;

b. obtine angajamente scrise din partea debitorilor ca aspectele convenite in cadrul discutiilor vor fi respectate la termenele stabilite;

3.3.1.3. intocmeste PLANUL DE MASURI (anexa nr. 2.a), ca urmare a intalnirilor cu clientii. Planul de masuri va fi semnat de catre persoana desemnata si directorul unitatii bancare teritoriale.

3.3.1.4. dupa intocmirea planului de masuri, responsabilul cu creditele problema va transmite clientului in cauza o adresa de comunicare a aspectelor convenite si va urmari in continuare realizarea masurilor stabilite de comun acord cu acesta in/la termenul stabilit.

3.3.1.5. la termenul stabilit conform planului de masuri, responsabilul cu creditele problema de la unitatile bancare teritoriale si/sau economisti din cadrul SURCPB vor efectua o analiza a stadiului de realizare a masurilor propuse.

3.3.1.6. in cazul in care masurile din planul de masuri au fost realizate, se continua monitorizarea, conform pct.3.3.1.2.

In situatii deosebite responsabilul cu creditele problema intocmeste o informare/ pro memorie care se inainteaza DPMR.

3.3.1.7. in situatia in care masurile propuse au fost partial realizate, dar clientul dovedeste ca are conditii reale de indeplinire a acestora, responsabilul cu credite problema si directorul unitatii bancare teritoriale vor putea stabili, de comun acord cu clientul, prelungirea termenelor de realizare a acestor masuri si/sau adaptarea acestor masuri la situatia concreta a clientului.

3.3.1.8. responsabilul cu credite problema intocmeste fisa de recomandare (anexa nr.3) care va cuprinde in principal informatii referitoare la: afacere, conducerea societatii, cauzele care au condus la inregistrarea restantelor, situatia expunerii fata de client, a provizioanelor si garantiilor asiguratorii, a serviciului datoriei, planul de masuri si termenele de realizare a acestor masuri precum si stadiul de realizare a acestora, perspectiva de continuare sau sistare a creditarii.

3.3.1.9. fisa de recomandare se intocmeste in vederea cresterii posibilitatilor de recuperare pe cale amiabila a creantelor bancii, prin aceasta recomandandu-se continuarea colaborarii cu clientul, prin restructurarea intregii creante si/sau prin alte modalitati de recuperare a creantelor bancii potrivit prevederilor pct. 3.5., sau sistarea colaborarii. Prin fisa se poate recomanda scoaterea in afara bilantului si investirea cu formula executorie a contractului(lor) de credit. Fisa de recomandare se va supune avizarii/aprobarii conform limitelor de autoritate stabilite pentru acest tip de operatiune prin Ordin al Presedintelui.

3.4.2. Se vor realiza urmatoarele:

a. se constituie/actualizeaza lunar baza de date si se determina lunar portofoliul credite problema provenite din activitatea de creditare a clientilor retail; se gestioneaza evidenta creditelor problema; se analizeaza si centralizeaza lunar portofoliul creditelor problema pe total banca (conform cu procedura privind raportarea creditelor si scrisorilor de garantie bancara).

b. se contacteaza sucursalele judetene la care se constata cresterea volumului creditelor problema, in vederea identificarii cauzelor care au determinat aceste evolutii si/sau se initiaza deplasari la acestea, in vederea luarii masurilor operative de remediere;

c. se intocmesc si se inainteaza vicepresedintelui coordonator informari periodice asupra evolutiei portofoliului de credite problema raportat la evolutia portofoliului pe total credite retail, cu propuneri de masuri;

d. se initiaza deplasari in teritoriu in vederea luarii masurilor de imbunatatire a calitatii portofoliului de credite problema;

e. in cazul in care se constata nereguli si abateri de la normele de creditare se pot face propuneri de efectuare de controale de fond de catre colegii de la Control Intern.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Ce făcea statul sectorului imobiliar în secolul al XIX-lea

Textul de mai jos reprezintă un fragment din Herbert Spencer, Individul împotriva statului, 1884. Autorul vorbește despre avalanșa de reglementări și consecințele neintenționate ale acestora. În context, se referă la Legea Construcțiilor, care impunea îndeplinirea unor norme tehnice (pereți întăriți prin legături de fier) și care a avut drept consecință descurajarea construirii de locuințe, scumpirea chiriilor și supra-popularea imobilelor vechi existente (populația săracă se înghesuia până la 20 de persoane într-o cameră). În continuare se referă la o propunere de soluționare a problemei.

“Lordul Kinnaird recomandă în ziarul dumneavoastră de ieri construcția de locuințe model, contopind 2 sau 3 case într-una singură.

Dați-mi voie să sugerez domniei sale și prietenului său Lordul Ashley la care se referă, că dacă:
1. Taxa pe ferestre s-ar desființa
2. Dacă s-ar desființa Legea Construcțiilor…
3. Dacă s-ar egaliza sau desfința taxele pe lemnul de construcții și
4. Dacă s-ar aduce o lege care să faciliteze transferul proprietății,
N-ar mai fi nevoie de locuințe model, cum nu-i nicio nevoie de corăbii model, de uzine de bumbac model sau de mașini cu aburi model.

Prima dispoziție limitează locuința săracului la 7 ferestre,
A doua limitează dimensiunea casei săracului la 25/18 picioare (cam de mărimea unei sufragerii convenabile), în care spațiu constructorul trebuie să îngrămădească o scară, o intrare, o odaie de locuit și o bucătărie…

A treia determină pe constructor să ridice casa celui sărac din lemn nepotrivit pentru construcție, deoarece vama pentru materialul bun (Baltic) e de 15 ori mai mare decât vama pentru cel rău sau deteriorat (Canadian)…

Legea care ar ușura transferul proprietății ar avea o influență în bine considerabilă asupra actualei stări mizerabile a locuitorilor săraci. Atunci micile proprietăți funciare libere ar putea fi tot atât de ușor transferabile ca și proprietățile concesionate. Adesea s-a construit prost numai pentru că se clădea pe terenuri închiriate.”

Vedeți deci ce au făcut legislatorii. Prin taxe rău impuse ei au ridicat prețul cărămizii și al lemnului de construcție; și au încurajat, de dragul economiei, întrebuințarea materialului prost. Mai departe, pentru a împiedica construcția de locuințe proaste s-au stabilit dispoziții care, în chip medieval, dictau calitatea locuințelor construite. Nu i-a trecut nimănui prin minte că insistându-se asupra unei calități superioare și deci mărind prețurile, se va limita și cererea și eventual se va reduce și oferta. În timpul din urmă, prin adăugarea de taxe locale, legislația a împiedicat și mai mult construirea de case mici. În sfârșit, după ce prin măsuri succesive s-au produs întâi casele rele și a poi o lipsă a celor mai bune, ei au căutat să remedieze răul supraîncărcării caselor săracilor micșorând capacitatea casei care deja nu-i mai putea cuprinde.

Unde stă deci vina pentru mizeriile din East-End? Împotrva cui trebui să se ridice strigătul amarnic al Londrei dezmoștenite?

Antropologul german Bastian ne spune că dacă un băștinaș bolnav dă de gol fetișul, prin faptul că nu se vindecă, el e sugrumat. Noi putem bănui pe drept cuvânt că la locuitorii din Guineea, oricine ar fi fost destul de îndrăzneț pentru a se îndoi de puterea fetișului ar fi fost pe loc dat morții. În timpul când autoritatea guvernamentală era impusă prin măsuri aspre exista o primejdie de aceeași natură pentru cel care spunea ceva nerespectuos despre fetișul politic. Azi însă, cea mai rea pedeapsă ce se dă omului care pune la îndoială atotputernicia lui e că e ocărât ca un reacționar, care crede numai în ce se numește laissez-faire. Nu ne putem aștepta ca faptele pe care le-ar scoate la iveală să scadă apreciabil credința în fetiș, căci noi vedem zilnic că această credință rămâne în picioare față de orice mărturie împotriva ei…

„Un birou de guvernământ e asemenea inversului unui filtru; pui în el lucruri limpezi și ele ies murdare.” Aceasta era comparația pe care am auzit-o cu mulți ani în urmă de la răposatul Sir Charles Fox, care în timpul vieții lui dobândise o experiență considerabilă a serviciilor administrative. Că părerea lui nu era izolată, știe toată lumea. Scandalurile divulgate de presă și criticile aduse în Parlament nu lasă pe nimeni în neștiință asupra viciilor rutinei oficiale.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Treichl: Ne aşteaptăm la negocieri lungi pe tema noii taxe pentru sectorul bancar

Erste Group, care opereaza in Romania BCR-ul, se aşteaptă la negocieri îndelungate pe tema noii taxe avută în vedere de autorităţile de la Budapesta pentru sectorul bancar, a declarat directorul general de la Erste, Andreas Treichl, transmite Reuters.

Noul prim-ministru ungar, Viktor Orban, a anunţat marţi că are de gând să introducă o taxă pe bănci, prin care ar urma să se strângă 200 de miliarde de forinţi (856 de milioane de dolari) numai în acest an, ca parte a unui pachet de măsuri destinat reducerii deficitului bugetar.  “Există în prezent un reflex la unii politicieni care acţionează în felul următor: aruncă în faţa publicului o sumă oarecare şi abia apoi încep discuţiile cu privire la modul în care se va realiza practic. Astfel încât credem că vor exista negocieri îndelungate pe acest subiect în următoarele săptămâni şi luni”, a declarat  Treichl.

Directorul Erste a adăugat că o parte dintre cetăţenii ungari care au luat un credit ipotecar în valută au fost afectaţi de declinul forintului, însă a apreciat că aceasta nu este o problemă.

“Contrar la ceea ce crede toată lumea, problemele din regiune nu sunt legate atât de mult de creditele ipotecare care au fost încheiate în mod corect. Este mai mult cazul acelor credite care nu au fost făcute în mod corect. Iar creditele de consum în monedă locală au fost afectate mult mai mult decât creditele ipotecare în valută bine făcute”, a apreciat Treichl.  În prezent, liderul pietei este OTP cirac 23-25% cota de piata, fiind urmata de  KBC, Erste Group Bank, Intesa Sanpaolo, Raiffeisen International, BayernLB şi UniCredit.

Potrivit lui Treichl, activităţile Erste în al doilea trimestru sunt “ok”. “Avem o viziune mai conservatoare cu privire la modul în care vor evolua riscurile în regiune. Nu ne aşteptăm la o nouă deteriorare, dar nici nu ne aşteptăm la o îmbunătăţire”, a spus Treichl.  De asemenea, directorul general al Erste a apreciat că, deşi în primul trimestru a existat o creştere de două cifre a creditelor neperformante, nu se aşteaptă ca această situaţie să continue.

“Am intrat în 2010 cu presupunerea că nivelul de provizioane de risc va rămâne la nivelul din 2009 şi nu s-a întâmplat mare lucru care să ne facă să ne schimbăm punctul de vedere. Dacă vom fi norocoşi, va fi uşor mai mic, însă, dată fiind creşterea economică pe care o avem în prezent, nu se pune problema. Cred că vom rămâne la punctul de vedere că 2010 va fi un an dificil şi sperăm ca în 2011 să vedem o îmbunătăţire”, a apreciat Andreas Treichl.

Eu sunt acum intr-o pensiune in Sinaia, la doi pasi de Peles, pe marginea unui raulet superb.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Cât cheltuie statul cu pensiile pensionarilor invalizi

In anul 1996, numarul pensionarilor invalizi era de 469.000, pensia medie lunara a acestora era de 101.216 lei vechi ($33, cu 5% peste pensia medie in sistem!), iar anual, pensiile insumate reprezentau 9% din bugetul asigurarilor sociale.

In anul 2009, numarul pensionarilor invalizi a ajuns la 900.000, pensia medie incasata de acestia a fost de 540 de lei - cu 21% mai mica decat pensia medie din tot sistemul de asigurari sociale -, iar valoarea insumata a acestor pensii a ajuns la 6 miliarde lei, sau 12.6% din tot bugetul de pensii.

Cum aproximativ un sfert dintre pensionarii pe caz de boala s-au pensionat ilegal, rezulta ca, anual, guvernul plateste 1.5 miliarde de lei catre cei care au fraudat sistemul, aceasta suma fiind aproape de cifra de 500 de milioane de euro care lipseste la buget si din cauza careia toate pensiile scad acum cu 15%.

Pe de alta parte, prin recalcularea pensiilor “nesimtite” se va face o economie anuala de 600 milioane de euro la bugetul asigurarilor sociale, la care se adauga inca aproximativ 400 de milioane la bugetul central, stiut fiind faptul ca plata pensiilor speciale se face din ambele bugete.

Bugetul asigurarilor sociale va avea un minus de cel putin 2.5 miliarde de euro in acest an, dintre care 1 miliard reprezinta banii incasati mai mult sau mai putin ilegal de catre invalizii inchiputi si de catre cei a caror pensie nu a fost calculata in functie de contributivitate, ci in functie de ultimul salariu.

PS: 1-1.5 mld euro potentialul de economisire la pensii, 2+ mld euro potentialul de economisire la achizitiile publice, 0.5-1 mld euro potentialul de economisire in domeniul ajutoarelor sociale. Total: 3.5-4.5 miliarde euro.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Ion Radu Zilişteanu: Ratingul Germaniei a fost scăzut de Standard & Poor's, pentru un minut şi din greşeală

Lucrurile merg prost, dar chiar aşa de prost? Pentru circa un minut, pieţele financiare au încremenit ieri, crezând că incredibilul s-a produs, când una dintre cele mai sigure naţiuni din punct de vedere economic, Germania, a fost retrogradată ca rating suveran de la AAA.

Agenţia de rating Standard & Poor's scăzut ratingul de AAA pentru o parte din datoria Germaniei, înainte de a emite o corecţie umilitoare, anunţă Telegraph.co.uk. Eroarea este cu atât mai gravă şi mai ironică cu cât Germania a fost plasată pe cea mai înaltă treaptă de rating încă din 1983, când Standard & Poor's a început să acorde calificative Germaniei, considerată ca dintre cele mai sigure economii din lume, cu cea mai mică valoare a CDS şi cu cel mai mic deficit bugetar dintre ţările G7.

Şi, totuşi, pentru un moment, ratingul S&P's pentru o tranşă of 24 mld.€ dintr-o emisiune de bonduri germane cu o dobândă de 3,75% şi cu scadenţă în 2019 a fost redus. Agenţia de rating a explicat că s-a produs o eroare la introducerea scadenţei emisiunii de bonduri, calificând-o drept o eroare administrativă. Greşeala a fost corectată foarte repede.

Într-un climat foarte fragil pe pieţele financiare, atenţia tuturor este îndreptată către orice modificări de rating.

Desigur, o astfel de eroare nu face altceva decât să mărească neîncrederea pieţelor în agenţiile de rating, deja acuzate a fi responsabile în mare măsură pentru declanşarea crizei financiare care a caracterizat lumea în ultimii ani.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Şelaru: Cu smerenie privind spre HG 417 din 28 aprilie 2010

Cu pioşenie în suflet am studiat site-ul Cultelor din România. Printre multe fapte bune învăţate am dat şi peste HG 417 din 28 aprilie anul curent. Din care cităm.

"ART. 1 - Se aprobă suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2010, la capitolul 67.01 "Cultură, recreere şi religie", titlul 59 "Alte cheltuieli", alineatul 59.12 "Susţinerea cultelor", din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2010, cu suma de 18.569 mii lei, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte.

ART. 2 - (1) Se aprobă repartizarea unor sume prevăzute în bugetul Secretariatului General al Guvernului, la capitolul 67.01 "Cultură, recreere şi religie", titlul 59 "Alte cheltuieli", alineatul 59.12 "Susţinerea cultelor", pentru unităţile de cult prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Sumele prevăzute în anexa nr. 1 se utilizează pentru destinaţiile stabilite la art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 3 - Secretariatul General al Guvernului, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, va controla modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumelor alocate potrivit prezentei hotărâri.
"

Anexa 1 este mai lungă decât o zi de post şi conţine nici mai mult, nici mai puţin, decât 1334 de lăcaşe finanţate iar "alte sume" sunt de 54.569.000 lei. Un fleac de suplimentare de 13 milioane de Euro. Că avea Guvernul prisosinţă.

Dar dacă ne uităm la situaţia din fişierul Excel pe care smerita autoritate ni-l pune la dispoziţie vedem următoarele stadii ale dosarelor:



Cu frică de blasfemie întreb, cum sunt finanţate cele fără dosar sau cu el incomplet, care-i taina acordării sumelor? Prin ce minune a aflat Ministerul Culturii şi Cultelor cum să împartă unora câte 1500 de lei iar altora câte 500.000 fără să vadă dosarul? Care merită şi care nu? Sau, cum în Bucureşti din 28 de lăcaşuri 10 sunt în Sectorul 3 şi 9 în Sectorul 6?

Dar eu, contribuabilul, o să-mi plec fruntea în faţa marii înţelepciuni şi o să las pentru alţii înţelegerea acestor taine administrativ - teologice. Că multe taine ne sunt interzise nouă, muritorilor de rând.

Amin! Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Şelaru

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP