marți, 15 iunie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Sunteţi dispuşi să donaţi bani statului român pentru depăşirea crizei economice?

În Monitorul Oficial nr.395 din 15.06.2010, partea I, a fost publicat Ordinul nr.1810 din 10 iunie 2010 al ministrului finanţelor publice, intitulat Ordin pentru aprobarea Precizărilor privind modul de încasare a fondurilor băneştiprimite sub formă de donaţii pentru diminuarea efectelor crizei economice.

Pot dona persoanele fizice sau juridice prin numerar sau virament bancar. Se poate dona în nume propriu sau prin intermediul angajatorului. Poşi opta să rămâi anonim sau să accepţi să apari pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice ca donator.

Potrivit actului, tabelul persoanelor ce nu aleg să fie anonime se va publica lunar până în data de 10 a lunii următoare pe site-ul MFP. Banii pot fi depuşi în numerar sau prin virament, se mai precizează în act. Sumele donate pentru diminuarea efectelor crizei economice constituie venituri ale bugetului de stat şi vor fi depuse în contul 20.37.01.02 "Venituri ale bugetului de stat - Donaţii pentru diminuarea efectelor crizei economice", deschis la Trezoreria Statului.

Potrivit experţilor fiscali, instituirea acestei modalităţi de donaţie este destinată salariaţilor societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, cum ar fi Eximbank sau CEC Bank sau instituţiilor de genul Băncii Naţionale a României, cărora li se va sugera să doneze 25% din venituri către bugetul statului. Aceste entităţi nu intră sub incidenţa legii care a fost adoptată prin respingerea moţiunii de cenzură înaintate de opoziţie.

Aţi fi dispuşi să ajutaţi statul român să treacă de criza economică prin donaţii în bani?

Notă: Acest articol a fost publicat şi în Ziare.com.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Cristian Orgonaş: În medie, fiecare contributor la Pilonul II de pensii are în cont 684 de lei, din care 91 de lei profit

CSSPP: in mai 2010, in sistemul pensiilor administrate privat – pilonul II, erau inregistrate 5.041.116 persoane, o creştere cu 0,3% fata de aprilie 2010. Dintre acestea, doar 4.727.595 persoane au avut cel putin o contributie. Valoarea activelor nete inregistrata de fondurile de pensii a fost de 3.236,3 milioane lei (774 milioane euro), in crestere cu 3% fata de aprilie 2010 si cu 125% mai mult decat in aceeasi luna a anului 2009.

In luna mai, contributiile virate la pilonul II au totalizat 143 milioane lei, in crestere cu 6.5% fata de aprilie si cu 26.5% mai mult decat in mai 2009. Daca raportam activele nete la numarul persoanelor pentru care s-a virat cel putin o contributie ajungem la o suma de 684 lei, din care 91 de lei reprezinta profitul net generat de administratori.

Desi Pilonul II este contestat de catre unii si sustinut de catre altii, daca nu ar fi fost implementat, acum nu am fi putut vorbi nici despre “banii din contul de pensii”, nici despre “profit”. Am fi discutat eventual daca vom mai apuca sau nu pensia.

Mai jos evolutia valorii adaugate nete generate de acest sistem.


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: Cum stă treaba cu ajutoarele sociale

In orice tara, autoritatile acorda sprijin celor mai saraci dintre locuitori prin diverse scheme de ajutoare sociale bine directionate, menite nu neaparat sa asigure un trai decent, ci sa asigure macar supravietuirea individului.

Lucrurile stau insa cu totul altfel in Romania, unde acordarea de subventii, alocatii sau ajutoare a devenit sport national in ultimii ani. Problema cu aceste ajutoare sociale este urmatoarea: in momentul in care ii oferi omului un ajutor, acestuia i se va parea firesc sa il primeasca toata viata pentru ca, nu-i asa, “mi se cuvine”. Daca ii spui ca lipsa banilor te face sa nu ii mai poti acorda ajutorul respectiv sau ca ajutorul va fi mai mic, o sa aiba impresia ca ii bagi mana in buzunar.

Timp de ani de zile, autoritatile au subventionat gigacaloria in mod pausal si in plus, au acordat ajutoare celor care nu isi permiteau sa plateasc nici macar pretul subventionat. Ce a insemnat asta? Cum in orase traiesc peste 12 milioane de romani, iar marea majoritate a locuintelor sunt racordate la sistemele centrale de incalzire, inseamna ca cel putin 7-8 milioane de locuitori erau subventionati de-a valma de catre primarii, fara a fi luat in considerare niciun criteriu de acordare a subventiei.

Acum, guvernului i-a ajuns funia la gat, astfel ca multe dintre ajutoarele sociale vor disparea sau vor fi reduse. Printre acestea – anularea subventionarii gigacaloriei, ceea ce inseamna ca in multe orase, costul intretinerii se va dubla.

Privind la rece situatia, decizia este una corecta. Va fi insa dificil de stabilit nivelul maxim al venitului de la care nu se va mai acorda subventia, fiind posibil ca unii dintre cei care au venituri mai mari decat pragul maxim sa nu isi mai poata plati intretinerea.

In acest context, trebuie sa intelegem un lucru – nu este obligatoriu sa stai la oras. Cunosc doua familii de pensionari care si-au vandut locuintele si s-au mutat la tara pentru ca nu mai faceau fata cheltuielilor.

Bineinteles, asta nu este o solutie pentru toate lumea, insa trebuie luata in considerare atunci cand ai de ales intre a plati intretinerea sau a iti cumpara de mancare.

In concluzie – orice om care poate gandi dincolo de interesul propriu nu are cum sa nege faptul ca asa nu se mai poate continua: milioanele de ajutoare sociale distribuite anual fara discernamant secatuiesc atat bugetul central cat si bugetele locale, impiedicand guvernul sa ii ajute mai substantial pe cei care au cu adevarat nevoie.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: Piaţa imobiliară – cum a evoluat raportul preţ/chirii în ultimii trei ani?

Datele imobiliare.ro arata ca in luna septembrie 2008, pretul pe metru patrat al unui apartament cu doua camere era de 1.967 euro, ceea ce inseamna ca proprietarii cereau in medie 108.000 de euro pe o locuinta de 55 mp situata in Bucuresti.

In aceeasi luna, conform statisticilor existente pe situl indeximobiliar.blogspot.com, chiria medie solicitata de proprietari pentru un asemenea apartament era de 600 de euro, chiria mediana fiind de 550 euro. Cu alte cuvinte, un apartament valora echivalentul a 180 de chirii medii lunare.

In mai 2010, pretul aceluiasi apartament a scazut la 71.000 de euro, iar chiria medie a scazut la 347 de euro, de unde rezulta ca in acest moment, un apartament costa echivalentul a 205 chirii lunare medii.

Daca luam in considerare indicele BREI-vechi calculat de Colliers, raportul pret/chirii a crescut de la 153 in septembrie 2008 la 163 in mai 2010, detalii mai jos, click pe grafic pentru marire.


Dupa cum se poate observa, acest raport a ajuns la un minim inainte de Prima Casa, dupa care a urcat semnificativ. Ce inseamna asta? Inseamna ca in ultimul an chiriile au scazut cu cel putin 10%, in timp ce preturile apartamentelor au ramas constante.

Trebuie spus ca in SUA, in ultimii zeci de ani, raportul pret/chirie s-a invartit in jurul a 170, nivel similar cu cel de la noi in perioada de maxim boom imobiliar, numai ca in Romania raportul respectiv s-a obtinut pe fondul raportarii unor preturi uriase la niste chirii uriase.

Acum, se pune urmatoarea intrebare: sunt chiriile prea mici, sau pretul locuintelor este prea mare? In mod evident, chiriile nu pot creste in lunile urmatoare in conditiile in care milioane de oameni vor avea veniturile mai mici, iar pretul locuintelor determinat pe baza preturilor cerute de catre proprietari nu sunt foarte relevante in conditiile in care tranzactiile sunt sporadice.

Revenim astfel la vechea intrebare: cumparam sau stam cu chirie? Cred ca deocamdata, ar fi bine sa stam cu chirie.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: O scurtă trecere în revistă a presei internaţionale de azi

Presedintele Frantei si cancelarul Germaniei au luat pana la urma cina impreuna, dupa ce sefii cabinetelor celor doi au armonizat agenda discutiilor. Cea mai interesanta idee pe care am vazut-o este propunerea legata de suspendarea dreptului de vot in UE a statelor considerate “laxiste” in materie bugetara. Dintre celelalte teme discutate: nu se pune problema infiintarii de noi institutii europene, dar o guvernanta economica e musai de facut.

Moody`s a coborat iar nota acordata Greciei si nu cred ca trebuie sa va mai intrebati de ce. Inca din aprilie, oficialii agentiei au lasat sa se inteleaga ca ar putea trece Grecia in categoria “speculativa”, imitandu-i astfel pe Fitch si Standard & Poor’s. In 22 aprilie, Moody`s a trecut Grecia de la  A2 la A3, iar ieri, de la A3 la Ba1.


Puterea de cumparare a francezilor a crescut in 2009, in plina criza, anunta Statistica lor, cu toate ca in materie de consum, cifrele indica o scadere. Explicatia vine de la scaderile preturilor care au conservat puterea de cumparare.

Thomas Piketty, un foarte bun economist ( a predat omul si pe la MIT) scrie un editorial in Liberation, in care indeamna la oi chestie de bun simt. Reganditi rolul bancilor centrale. Un text foarte de bine scris.

Ministrul francez al Muncii a anuntat ca va modifica in curand normele dupa care se pensioneaza parlamentarii. In prezent, acestia cotizeaza pentru pensie dublu fata de un angajat obisnuit (si platesc asadar 16,6% ) in primele 3 mandate, ceea ce le permite pensionarea dupa 25 de ani de munca. Pensia medie a unui deputat poate atinge 1500  de euro net dupa 5 ani, iar daca omul are 4 mandate, va primi o pensie de  6.200 euro net. La senatori, pensia dupa un singur mandat atinge in prezent  1.932 euro, iar dupa 5 mandate-  6.664 euro.

Presa elvetiana
noteaza bucuroasa ca Max Goldi s-a intors in tara. Goldi a fost arestat a doua zi dupa ce elvetienii l-au arestuit la randul lor pe baiatul colonelului Gadhaffi, liderul Libiei. O super poveste cu arestarea o puteti citi tot azi in presa din Elvetia, care scrie despre cum au reusit sa il aresteze, motivele (isi batea angajatii), cum a declarat liderul libian ca arestarea baiatului sau este cea mai mare umilinta a vietii lui s.a.

Nu am scris despre presa belgiana, pentru ca toata e plina numai cu rezultatele alegerilor. Discutii despre cum se vor impaca wallonii cu flandrezii, despre reformele care urmeaza, despre sansele unei Belgii unite, ce spune Regele samd.

China va investi in proiecte grecesti (shipping, logistica si niste aeroporturi), anunta Financial Times. Tot din FT am retinut rezultatele unui sondaj facut de cotidian. Intrebati cum cred ca o sa ii afecteze masurile de austeritate pe care Guvernul le va pune in practica, 4 britanici din 10 au zis ca “intr-o mica masura”. Tare, nu?

Wall Street Jornal scrie despre posibilul colaps al bancilor spaniole.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Lucian Davidescu: 5 lucruri foarte ieftine în România şi cine trăieşte bine de pe urma lor

Cum funcţionează zeciuiala în România: din trei miliarde de euro cuvenţi, statul primeşte doar 300 de milioane. În fiecare an.




1. Petrolul. Până în 2014, Petrom plăteşte o redevenţă de aproximativ 6% din valoarea petrolului extras, adică nu mai mult de 100 de milioane de euro pe an. Dacă ar negocia redevenţa pe piaţă, s-ar putea aştepta la de cinci ori mai mulţi bani. Contractul de privatizare este păgubos, suspect de păgubos, iar statului îi este aproape imposibil – juridic şi etic – să iasă. Schimbarea legii ar echivala cu un abuz al poziţiei de forţă, iar un impozit suplimentar ar pune România pe harta locurilor de ocolit. Înseamnă asta că nu sunt soluţii? Nici vorbă! Există soluţii comerciale.

Deocamdată, statul este sclavul Petrom, dar în curând va fi invers. Şefii de la Petrom au coşmaruri în fiecare noapte când se gândesc la „hold-up problem” şi se liniştesc în fiecare dimineaă în care statul nu le spune nimic. Chiar dacă au un contract care le asigură liniştea deocamdată, din 2014 statul – singurul furnizor de materie primă – are putere nelimitată de negociere. Asta înseamnă inclusiv puterea de-a cesiona oricui altcuiva.

Statul poate să îşi folosească încă de acum puterea de negociere din viitor. Să propună Petrom o redevenţă de 30% acum, iar – în caz că refuză – o redevenţă de 60% din 2014. Este o cifră nerezonabilă pentru ambele părţi, dar un scenariu clasic de teoria jocurilorNumai că statul are de unde porni negocierea în jos, cu alt cumpărător, în timp ce Petrom şi-ar pierde şi sursa de materie primă şi investiţiile făcute acolo. E vreo problemă? Păi câtă vreme e corect contractual, unde-ar fi problema? Şi statul pierde aproape cinci miliarde de euro în cei zece ani, tot corect contractual.
2.Gazele. 12 miliarde de tone pe an, care în mod normal ar valora 3,5-4 miliarde de dolari. Jumătate sunt extrase de Romgaz, jumătate de Petrom. Iar statul încă impune vânzarea lor la jumătate din preţ. Romgaz pierde, astfel, 800 de milioane de euro pe an.

Cine le cumpără? Când e consumul mic, toată lumea. Când e consumul mare, fie se face un coş, fie cine apucă. De fiecare dată a apucat Ioan Niculae, după ce a ameninţat că fără gaz ieftin combinatele lui chimice dau faliment. A fost salvat de fiecare dată, iar anul ăsta – după criză – a reuşit chiar să urce pe podiumul miliardarilor Români, după Patriciu, dar înainte de Ţiriac.

3.Curentul. Mai exact, aşa-numitul „curent ieftin”, produs de Hidroelectrica. Băieţii folosesc faimoasa contabilitate de cizmărie: dacă am moştenit cizmăria de la tata, se cheamă că nu m-a costat nimic. Adică nu includ în bilanţ valoarea mare a investiţiei iniţiale şi nici profitul enorm pe care ea ar fi trebuit să-l aducă după amortizare, pe termen nelimitat. Cât se pierde? Între 500 şi 600 de milioane de euro pe an, în funcţie de cât plouă.

4.Pădurile. Romsilva joacă aceeaşi piesă de prost-gust, a celor câteva milioane de euro profit pe care-l varsă statului în silă. Anul trecut au fost 20. La 4 milioane de hectare, cât administrează, şi la un randament forestier conservator, ar trebui să verse la stat cel puţin un miliard de euro pe an.

5. Resursele minerale. Nisipul costă 36 de bani pe metrul cub. Apa minerală costă 1,5 bani pe litru. Marmura costă 3 euro pe tonă. Anual, statul încasează de aici 20 de milioane de euro, şi pierde cel puţin 100 de milioane.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP