vineri, 2 iulie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Dan Bittman: "Finanţele ştiu cine fură, dar sunt firme care n-au voie să fie controlate"



Ministerul Finanţelor Publice ştie cine fură, dar există firme care nu trebuie controlate niciodată. Declaraţia îi aparţine lui Dan Bittman, fost consilier al ministrului Sebastian Vlădescu, şi a fost făcută aseară la emisiunea Ora de foc de la Realitatea TV.

"Să nu credeţi că nu se ştie la nivelul Ministerului de Finanţe ce se întâmplă în România. Să nu credeţi că nu se ştie pe unde se fură, cine fură. Sunt filmaţi, sunt îndosariaţi, sunt arhivaţi. Toţi cei care fură. Dar există firme care n-au voie să fie controlate niciodată şi oameni care n-au voie să fie controlaţi niciodată", a spus Dan Bittman.

Dan Bittman a mai spus că a lucrat în minister doar pentru a vedea, din curiozitate, ce se întâmplă "în interior", şi că nu doreşte să arate cu degetul spre anumite persoane din această instituţie.

Ministerul Finanţelor Publice nu a dorit să comenteze afirmaţiile fostului consilier Dan Bittman.

Iată că experienţa lui Bittman în calitate de consilier al lui Sebastian Vlădescu în perioada ianuarie - iunie 2010 are utilitatea ei publică. Ştiţi cum e: chiar dacă lumea ştie ce se întâmplă, nu are importanţă atâta vreme cât cineva din interior nu vorbeşte.

Această relatare mai ridică puţin vălul asupra nemerniciilor care se desfăşoară în interiorul puterii politice.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Dacă băncile nu vor creşte dobânzile, românii vor retrage masiv banii

După cum scriam acum două zile, BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 6,25% pe an. La începutul anului 2010, dobânda de politică monetară era de 8%. În şedinţa de politică monetară din 5 ianuarie 2010, dobânda cheie a fost redusă la 7,5%, în şedinţa din 3 februarie 2010 la 7%, în şedinţa din 29 martie 2010 la 6,5%, iar în şedinţa din 4 mai 2010 la 6,25%. Actuala decizie, de menţinere a nivelului dobânzii de politică monetară, urmează după patru reduceri consecutive ale dobânzii cheie. Adică o mişcare preventivă a băncii centrale, care prevesteşte mărirea inflaţiei.

Ieri, la o emisiune de la The Money Channel, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a prognozat o inflaţie de 8 - 8,5% şi o scădere economică de 2% până la sfârşitul anului 2010.




Evident, la niveluri de dobândă la depozitele în lei de 6-7% pe an, aşa cum practică băncile comerciale în prezent, dobânzile bonificate sunt real-negative. Dacă scădem impozitul pe dobândă, de 16%, care se aplică cu începere de la 1 iulie 2010, rezultă o dobândă anuală de 5,04-5,88% pe an, ceea ce este evident sub nivelurile de inflaţie prevăzute de Lucian Croitoru. Este adevărat că inflaţia anualizată era, la sfârşitul lunii mai 2010, de 4,42%, dar acest nivel va fi escaladat în perioada imediat următoare, când va fi absorbită în inflaţie majorarea cotei principale de TVA de la 19% la 24%.

În concluzie, dacă băncile comerciale nu vor creşte dobânzile, românii vor retrage banii şi îi vor îndrepta către alte active.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: 5 ani de la denominarea monedei naţionale

Ieri s-au împlinit cinci ani de la denominarea monedei naţionale, prin Legea nr.348 din 14.07.2004. Iată ce scrie în primele trei articole ale legii:

Art. 1. - (1) La data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, va fi denominată astfel încât 10.000 lei vechi, aflaţi în circulaţie la această dată, vor fi preschimbaţi pentru 1 leu nou.
(2) Denominarea reprezintă acţiunea de reducere a valorii nominale a însemnelor monetare.
(3) Leul nou va fi unitatea monetară naţională a României, denumită în continuare leu, şi se va diviza în 100 de bani.
Art. 2. - (1) În conformitate cu prevederile art. 1, Banca Naţională a României va pune în circulaţie noile bancnote şi monede începând cu data de 1 iulie 2005.
(2) Actualele bancnote şi monede, respectiv leii vechi, vor avea putere circulatorie până la data de 31 decembrie 2006 şi vor fi acceptate la plată la valoarea calculată potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1).
(3) După această dată, Banca Naţională a României va preschimba bancnotele şi monedele vechi cu cele noi, în condiţiile stabilite prin reglementări proprii.
(4) Preschimbarea se va putea face pe o perioadă de maximum 3 ani, respectiv până la data de 31 decembrie 2009, la sucursalele Băncii Naţionale a României care desfăşoară activităţi de casierie şi la unităţile instituţiilor de credit autorizate să efectueze această operaţiune prin ordin al guvernatorului Băncii Naţionale a României.
Art. 3. - În perioada de la introducerea noii emisiuni monetare până la data de 31 decembrie 2006, bancnotele şi monedele aflate în circulaţie înaintea datei de 1 iulie 2005, denumite în continuare monedă veche, vor fi înlocuite treptat cu bancnotele şi monedele din noua emisiune monetară a Băncii Naţionale a României, denumite în continuare monedă nouă.
Sloganul sub care Banca Naţională a României a desfăşurat activităţile care i-au revenit în legătură cu această acţiune a fost: "Nimic nu se pierde, nimic nu se câstigă. Totul se simplifică." A fost dezvoltat şi un site, www.denominare.ro, care în momentul de faţă pare părăsit.

Co ocazia denominării, a fost modificată şi vechea codificare ROL (Romanian Leu) în RON (Romanian New). Din această cauză, chiar şi în zilele noastre se mai foloseşte barbarismul ron, cu pluralul roni, utilizat chiar şi de către reprezentanţii autorităţilor.

Unul dintre avantajele denominării a fost componenta psihologică. Exprimarea valutelor în zeci de mii de lei era dezavantajoasă în raport cu exprimarea în câţiva lei. Alte argumente pentru denominare au fost viitoarea adoptare de către România a monedeei euro şi simplificarea operaţiunilor contabile şi bancare.

Desigura, la vremea respectivă, au existat mulţi comercianţi care au încercat să profite de denominare pentru mărirea preţurilor, aşa cum încearcă şi acum, odată cu mărirea TVA.

Iată, la cinci ani de la denominare, încă există multe persoane care folosesc în limbajul curent leii vechi. În general este vorba de persoane în vârstă, persoane cu nivel redus de educaţie şi chiar politicieni, care încearcă să se facă înţeleşi.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: E oficial! Multiplicatorul cheltuielilor publice este negativ!

Mă distrez cu “American Economic Review Papers and Proceedings” care tocmai mi-a fost trimisă prin poștă. Unul dintre primele articole susținute la conferința anuală organizată de American Economic Association și publicat în acest voum este Harald Uhlig, Some Fiscal Calculus. Este încă o lucrare care își propune să determine multiplicatorul cheltuielilor publice – problemă pe care am explicat-o în contextul ministeriatului Pogea.

Ce este special cu această lucrare, altminteri banală prin problema abordată, este cifra la care ajunge. Uhlig (profesor la University of Chicago) afirmă că cheltuielile guvernamentale au un efect pozitiv pe termen scurt.

Am putea fi tentați să tragem concluzia că cheltuielile guvernamentale reușesc să stimuleze economie și să genereze un efect de multiplicare amplu. Mai precis, acest efect este similar sau chiar mai mare decât multiplicatorul furnizat în anexa lucrării lui Romer și Bernstein – documentul oficial al Casei Albe care analizează American Recovery and Reinvestment Act din 2009…
Totuși, această interpretare este greșită. Expansiunea cheltuielilor publice trebuie finanțată cumva. Ea este finanțată prin datorie inițial și prin creșterea impozitelor ulterior. [Eu] nu mă rezum la a analiza dinamica datoriei și impozitării pe următorii 4 ani, ci pe 40 de ani. Creșterea poverii fiscale din partea a doua a perioadei determină reducerea stimulentelor pe piața muncii și provoacă scăderea persistentă a creșterii economice sub trendul potențial…
Valoarea netă actualizată a multiplicatorului cheltuielilor în acest model este de -3,4, adică fiecare dolar în plus cheltuit de guvern duce la scăderea producției cu 3,4 dolari.
Da, ați citit bine. Ce-i drept, este pentru prima dată când aflu dintr-o lucrare mainstream că efectul stimulativ al cheltuielilor publice e sublim… dar lipsește cu desăvârșire, ba mai mult, că multiplicatorul este substanțial negativ (!), ceea ce înseamnă că cheltuielile publice provoacă o pierdere de bunăstare. Vă amintesc, ultima dată discutam pe marginea unui studiu al FMI, care arăta că efectul de multiplicator tinde către zero după 4 ani.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Piaţa imobiliară – proprietarii încep să lase din preţuri. Timişoara, campioana scăderilor

Dupa ce in ultimele 12 luni, proprietarii au tinut cu dintii de preturi, iata ca luna iunie aduce prima scadere mai serioasa a preturilor cerute de catre proprietari pentru apartamentele scoase la vanzare.

Astfel, conform indicelui calculat de imobiliare.ro, pretul mediu pe metru patrat la nivel national a ajuns la 1.275 euro, in scadere cu 2.8% fata de mai, scaderea de la inceputul anului fiind de 5.3%. Comparativ cu iunie 2009, pretul mediu a scazut cu 6.6%. Acest pret se bazeaza pe analiza unui numar de 11.823 oferte introduse pe situl respectiv.

In Bucuresti, scaderile au fost ceva mai mici: cu 2.1% a scazut pretul mediu, insa aceasta scadere se datoreaza aproape exclusiv scaderii cu 3% a preturilor apartamentelor vechi, in timp ce pretul apartamentelor noi a scazut cu doar 0.5%. Numarul ofertelor luate in considerale la stabilirea pretului mediu a fost de 16.280.

In Timisoara, scaderile au fost mult mai mari: in iunie, pretul mediu pe metru patrat a scazut cu 4.5% fata de mai, ajungand astfel la 874 euro. Acest pret este cu 8.6% mai mic decat cel inregistrat la sfarsitul anului trecut, si cu 12.6% mai mic decat in iunie 2009. De remarcat ca diferente dintre pretul apartamentelor noi si pretul apartamentelor vechi este neglijabila, respectiv 4%. Numarul ofertelor luate in considerare a fost de 1.738.

Mai jos se poate observa evolutia lunara a pretului mediu pe metru patrat in ultimul an, click pe grafic pentru marire.

Avand in vedere: scaderea numarului de tranzactii imobiliare, scaderea entuziasmului legat de Prima Casa, scaderea veniturilor si a puterii de cumparare, este foarte probabil ca scaderea preturilor inregistrata in luna iunie sa nu reprezinte altceva decat inceputul unui nou trend negativ, care va continua cel putin pana la sfarsitul anului 2010.

In ceea ce priveste indicele prezentat de INS in aceasta saptamana, trebuie sa fac o precizare: scaderea de 3.9% inregistrata la nivel national in T1.10, este raportata la media anului trecut. Or, anul trecut preturile au fost mari in primul semestru, si mai mici in al doilea semestru. Spre exemplu, imobiliare.ro arata ca in S2.09, pretul mediu a fost cu 7% mai mic decat in S1.09.

Acelasi lucru este scos in evidenta si de indicele BREI-V pentru Bucuresti, care arata o diferenta de 5% intre S1.09 si S2.09.

Prin urmare, media pe 2009 calculata de INS nu este foarte reprezentativa. Daca INS ar fi comparat T1.10 cu T1.09, diferenta ar fi fost de 12-15%.

PS: tot conform imobiliare.ro, in Brasov, pretul mediu a scazut 1%, in Cluj a crescut cu 0.5%, in Constanta a scazut cu 0.7%, iar in Iasi a crescut cu 0.9%.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP